Numeroase provocări economice, geopolitice, sociale şi de mediu aşteaptă în 2021 lumea, care va fi necesar să se adapteze multiplelor schimbări politice şi dorinţei de mai multă libertate şi democraţie a cetăţenilor multor ţări, cu scopul de a supravieţui crizelor sanitară, economică şi de mediu, după un 2020 haotic, incert, plin de răsturnări, dar şi de solidaritate şi adaptare, relatează Euronews.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

2021 este un an crucial pentru Uniunea Europeană (UE), care urmează să implementeze un plan de relansare având la bază un împrumut comun şi care este necesar să  facă faţă plecării Regatului Unit, după un an de tranziţie şi mai mulţi ani de negocieri tensionate.

COVID-19 ŞI VACCIN

Acest an urmează să fie marcat de apariţia unor noi vaccinuri împotriva covid-19.

Regatul Unit a fost prima ţară din lumea occidentală care a aprobat un vaccin în lupta împotriva noului coronavirus.

Însă multe întrebări rămân fără răspuns: ce imunitate vor dobândi persoanele vaccinate? Câţi oameni vor fi de acord să se vaccineze? Va permite vaccinarea o întoarcere la o viaţă ”normală”?

Considerate remediul tuturor relelor de către guvernele din întrega lume, aceste vaccinuri dezvoltate într-un timp-record alimentează temeri şi mai multă neîncredere în anumite ţări, spre deosebire de altele.

O altă întrebare este dacă întreaga planetă va avea acces la vaccinuri sau dacă distribuirea lor va reflecta inegalităţile dintre ţările bogate şi ţările sărace.

Aceste vaccinuri vor reprezenta cel mai mare test al solidarităţii la nivel mondial şi vor demonstra sau nu capacitatea marilor puteri de a asigura un acces echitabil la ele.

BIDEN ŞI SCHIMBAREA

2021 va fi, de asemenea, anul schimbării promise în Statele Unite.

Instalarea lui Joe Biden la putere, la 20 ianuarie, în pofida faptului că Donald Trump nu pare să vrea să-şi recunoască înfrângerea în alegeri, va marca o revenire a democraţilor la putere, după ani de mandat trumpist, marcat de rezultate bune în domeniul economic, dar şi de o agravare a disensiunilor care sfâşie America.

Noul preşedinte american are de înfruntat numeroase provocări - oprirea unei pandemii care a ucis sute de mii de oameni şi reconcilierea unei ţări bântuite în continuare de rasism şi inegalităţi.

Pe plan internaţional, relaţiile cu Europa se vor relaxa, oare, iar noul preşedinte american va pune el capăt războaielor comerciale?

Pe fond, nimic nu va fi uşor, iar în privinţa metodei urmează să aibă loc o schimbare, odată cu revenirea la multilateralism. Un exemplu în acest sens este revenirea promisă a Statelor Unite în Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice.

VOR RĂMÂNE MODIFICĂRILE CLIMATICE ÎN CENTRUL ÎNGRIJORĂRILOR ŞI DECIZIILOR?

Acest acord de luptă împotriva încălzirii globale din 2015 a împlinit în decembrie 2020 cini ani.

Uniunea Europeană a decis, cu ocazia acestei aniversări, să-şi revizuiască în creştere obiectivele reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Însă ONG-urile consideră că este vorba despre praf în ochi şi despre anagajamente insuficiente în susţinerea Acordului de la Paris.

Alt subiect care va testa capacitatea Comisiei Europene de a se reforma în profunzime sunt migraţia şi azilul.

În 2020, incendiul din tabăra Moria, în Grecia, a scos la lumină eşecul sistemului.

După ani de tergiversări şi în contextul în care ţări ca Italia, Spania, Grecia şi Malta se plâng de o lipsă a repartizării efortului pe continent, noul pact al migraţiei şi azilului vizează să le facă pe statele membre UE mai solidare unele cu celalte, cu scopul de a evita o concentrare a unor populaţii de migranţi în unele dintre aceste state, de a consolida lupta împotriva migraţiei ilegale şi de a proteja operaţiunile de salvare ale ONG-urilor.

RELANSARE ECONOMICĂ DUPĂ HAOS?

Pe frontul economic, ”haos” este cuvântul folosit adesea pentru a caracteriza 2020, iar ”incertitudine” este cuvântul-cheie al începutului lui 2021.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în scădere previziunile cu privire la creşterea şi la relansarea economice din 2021, care ar putea avea nevoie de mai mult timp decât se prevederea pentru a avea loc.

Apariţia vaccinurilor ar putea fi vesta de salvare de care are nevoie economia, însă planurile de relansare colosale lasă o notă foarte piperată. Ţări deja îndatorate se îndatorează şi mai mult, inegalităţile se adâncesc, iar efectele crizei nu se vor estompa cât ai pocni din degete.

Europa a reuşit să se pună de acord asupra unui plan de relansare în baza unui împrumut comun - o premieră pe continentul european -, însă plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană la 1 ianuarie continuă să alimenteze îndoieli în numeroase sectoare.

În contextul în care încrederea între Londra şi Bruxelles a fost pusă la grea încercare în lungi ani de negocieri, acest Brexit constituie o provocare şi pentru UE. Cei 27 vor trebui să se obişnuiască cu acest nou partener, care le-ar putea fi, totodată, un nou concurent.

AGENDA LUI 2021

Ianuarie va fi, aşadar, încărcat, în contextul sfârşitul perioadei tranziţiei Brexitului, şi va marca divorţul definitiv şi începutul unei noi ere a relaţiilor între Cei 27 şi Regatul Unit.

În Statele Unite, mulţi speră de asemenea la o nouă eră, după ce Joe Biden va depune jurământul la 20 ianuarie şi va deveni, la vârsta de 78 de ani, al 46-lea preşedinte al Statelor Unite. Însă, din cauza covid-19, fără mulţimile de odinioară din faţa Casei Albe.

Multiple mize politice sunt de urmărit, în lunile următoare.

În Bulgaria urmează să aibă loc alegeri legislative, după luni de manifestaţii în masă împotriva corupţiei în a doua parte a lui 2020.

Alegeri prezidenţiale urmează să aibă loc în Kosovo, după demisia în 2020 a preşedintelui Hashim Thaci, judecat la Haga de ”crime de război” şi ”crime împotriva umanităţii”.

La 6 mai, scoţienii sunt chemaţi la urne. Majoritatea scoţienilor a votat împotriva Brexitului. Rezultatul referendumului Brexitului în Scoţia, alegerile lui Boris Johnson şi felul în care acesta a gestionat pandemia au consolidat rândurile susţinătorilor independenţei. Premierul separatist Nicola Sturgeon cere un nou referendum pe tema autodeterminării la începutul noii legislaturi

În mai au fost reprogramate mari întâlniri internaţionale.

Forumul Economic de la Davos (WEF) urmează să aibă loc - nu la Davos - ci în Singapore.

Tot în mai ar urma să aibă loc concursul Eurovision.

În iunie, Iranul îşi alege noul preşedinte. După două mandate, moderatul Hassan Rohani urmează să plece de la putere, în contextul în care Republica islamică continuă să se confrunte cu o gravă criză economică, în urma reimpunerii şi consolidării sancţiunilor americane în dosarul nuclear.

De aceste alegeri legislative şi de preşedinţia lui Joe Biden depind eventuale negocieri în dosarul nuclear iranian, în contextul în care Teheranul s-a retras din numeroase obligaţii pe care şi le-a asumat prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.

Două luni mai tâziu, americanii marchează o comemorare tristă - 20 de ani de la atentatele de la 11 seprembrie 2001.

Septembrie urmează să fie marcată, de asemenea, de alegeri legislative cruciale în Rusia, după un 2020 marcat, între aletele, de modificări constituţionale şi de tentativa de otrăvire cu noviciok a opozantului Aleksei Navalnîi.

Înaintea alegerilor din Cehia din octombrie, evenimentul care va marca sfârşitul lui 2021 va avea loc în Germania.

Noua majoritate rezultată în urma alegerilor legislative germane de la 26 septembrie va desemna noul cancelar, succesorul Angelei Merkel. După 16 ani de putere, ea se bucură de popularitate, un caz-şcoală în Europa pe timp de criză.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.