Înalta Curte a Serbiei l-a eliberat miercuri pe Milan Radojicic, un politician de etnie sârbă din Kosovo, acuzat de producere ilegală şi de trafic de arme de foc în Kosovo, după ce acesta şi-a recunoscut implicarea într-un atac armat sângeros împotriva poliţiei kosovare, relatează Reuters.
Tensiunile dintre Belgrad şi Priştina au crescut vertiginos de la 24 septembrie, când 30 de etnici sârbi înarmaţi s-au baricadat într-o mănăstire ortodoxă sârbă, în apropiere de satul Banjska, în nordul Kosovo, cu o populaţie majoritar sârbă.
O confruntare armată a izbucnit la mănăstire, soldată cu uciderea a trei atacatori, care au ucis un poliţist kosovar.
Curtea sârbă anunţă într-un comunicat că respinge cererea Procuraturii Generale cu privire la plasarea lui Radoicic în detenţie.
Ea îi interzice lui Radojicic să părăsească atât locul de reşedinţă, cât şi Serbia, fără aprobarea sa, sau să se ducă în Kosovo.
Just as Milan Radoicic has now confirmed our previous evidence of his involvement in the Sept 24 terrorist attack, his real estate properties also confirm another fact: He is not a freedom fighter. Freedom fighters struggle for the rights of all, not the riches of a few. pic.twitter.com/5PnJe7embY
— Xhelal Sveçla (@XSvecla) September 29, 2023
”El (Radojicic) a primit ordinul să se prezinte la un post de poliţie corespunzător la 1 şi 15 ale lunii, iar paşaportul i-a fost confiscat”, anunţă Curtea.
Radojicic, vicepreşedintele Partidului ”Lista Sârbă”, cea mai importantă formaţiune politică în nordul Kosovo, dominat de etnici sârbi, a recunoscut că a organizat confruntările armate din nordul Kosovo şi că a luat parte la acestea.
Marţi, Radojicic a fost arestat de către poliţie la Belgrad.
Procuratura Generală a anunţat că Radoicic, care a negat orice activitate infracţională, urma să rămână în detenţie, de teamă că acesta ar putea fugi.
Confruntările armate de luna trecută au reaprins îngrijorări ale comunităţii internaţionale cu privire la stabilitatea Kosovo, cu o populaţie majoritar albaneză, care şi-a proclamat independenţa în 2008, în urma unei revolte de gherilă şi unei intervanţii a NATO în 1999.
Aproximativ 60.000 de etnici sârbi care trăiesc în nordul Kosovo nu recunosc instituţiile kosovare şi consideră Belgradul drept capitală.
Ei au atacat în mai multe rânduri poliţia kosovară şi Forţe NATO de menţinerea păcii (KFOR), însă violenţele din septembrie au fost cele mai grave din ultimii ani.
Priştina acuză Belgradul de faptul că-i furnizează un sprijin financiar şi practic lui Radoicic şi grupării acestuia, acuzaţii respinse către sârbi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
