Preşedinţia Madagascarului acuză că este în curs o tentativă de preluare a puterii prin forţă, pe măsură ce tot mai mulţi soldaţi şi-au exprimat sprijinul pentru o mişcare de protest condusă de tineri, care zguduie naţiunea insulară africană de mai bine de două săptămâni, relatează Reuters.
Trupele din unitatea de elită CAPSAT - care l-au ajutat pe preşedintele Andry Rajoelina să preia puterea în 2009 - şi-au îndemnat sâmbătă camarazii să nu se mai supună ordinelor şi să susţină demonstranţii.
Protestele, iniţial legate de nemulţumirile populaţiei faţă de condiţiile de trai, au început pe 25 septembrie şi reprezintă acum cea mai serioasă provocare pentru guvernarea lui Rajoelina de la realegerea sa în 2023.
Duminică, ofiţerii CAPSAT au declarat că deţin comanda operaţiunilor de securitate ale ţării şi că vor coordona toate ramurile armatei de la baza lor de la periferia capitalei Antananarivo. Ei au declarat că l-au numit pe generalul Demosthene Pikulas, fostul şef al academiei militare, în funcţia de şef al armatei.
O unitate a jandarmeriei paramilitare, care până acum a combătut protestele împreună cu poliţia, s-a rupt şi ea duminică de guvern. „Orice recurgere la forţă şi orice comportament necorespunzător faţă de concetăţenii noştri sunt interzise, deoarece jandarmeria este o forţă menită să protejeze oamenii şi nu să apere interesele câtorva indivizi”, a declarat Forţa de Intervenţie a Jandarmeriei Naţionale într-o declaraţie difuzată pe Real TV. Această unitate a declarat că se coordonează cu sediul CAPSAT.
Ministerul Apărării şi Statul Major al Armatei au refuzat să comenteze.
NU SE ŞTIE UNDE ESTE PREŞEDINTELE
Un martor Reuters a văzut trei persoane rănite după ce duminică s-au tras focuri de armă de-a lungul unei şosele care duce la cazarma CAPSAT. Cu toate acestea, nu au existat semne de ciocniri în curs.
Într-o declaraţie publicată pe contul său de social media, biroul lui Rajoelina a afirmat că este în curs „o tentativă ilegală de preluare a puterii cu forţa”, adăugând că preşedintele îndeamnă la „dialog pentru rezolvarea crizei”.
Biroul lui Rajoelina declarase sâmbătă seara că el şi prim-ministrul „deţin controlul deplin asupra afacerilor naţionale”.
Duminică, însă, nu se ştia unde se află preşedintele, iar mulţi malgaşi credeau că a părăsit ţara.
PROTESTATARII DIN GENERATIA Z VOR DEMISIA PREŞEDINTELUI
Protestele, inspirate de mişcările conduse de generaţia Z în Kenya şi Nepal, au început din cauza penuriei de apă şi curent electric. De atunci, acestea s-au extins, demonstranţii cerând demisia lui Rajoelina, scuze pentru violenţa împotriva protestatarilor şi dizolvarea Senatului şi a Comisiei Electorale.
De-a lungul bulevardului Independenţei, artera principală a oraşului Antananarivo, un reporter Reuters a văzut duminică protestatari scandând sloganuri antiguvernamentale, fluturând steaguri malgaşe şi mergând cu motocicletele în sus şi în jos pe stradă, aclamând.
„Preşedintele este la putere de mai bine de 15 ani, iar noi încă nu avem apă, electricitate şi locuri de muncă”, a spus Vanessa Rafanomezantsoa, o mamă de 24 de ani cu doi copii, şomeră şi îmbrăcată în haine rupte. „Uitaţi-vă la Madagascar. Ei (guvernul) sunt bogaţi, iar noi nu avem suficientă mâncare”, a adăugat ea.
Mai devreme, protestatarii au adus un omagiu unui soldat CAPSAT ucis, despre care unitatea militară a spus că a fost ucis de jandarmerie sâmbătă. Liderii bisericii şi politicienii din opoziţie, inclusiv fostul preşedinte Marc Ravalomanana, precum şi trupele CAPSAT, au participat la adunarea paşnică.
Unii demonstranţi au purtat tricouri şi steaguri cu acelaşi simbol – un craniu cu o pălărie de paie din seria manga japoneză „One Piece” – folosit şi de demonstranţii tineri din ţări precum Indonezia şi Peru.
UNIUNEA AFRICANĂ FACE APEL LA CALM ŞI REŢINERE
Madagascar, o ţară cu o vârstă medie sub 20 de ani, are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de locuitori, dintre care trei sferturi trăiesc în sărăcie, potrivit Băncii Mondiale. Venitul mediu anual a rămas la 600 de dolari, în timp ce preţurile alimentelor au crescut vertiginos.
Un videoclip difuzat de mass-media locală a arătat zeci de soldaţi părăsind cazarma sâmbătă pentru a însoţi mii de protestatari în Piaţa 13 Mai din Antananarivo, scena multor revolte politice, care a fost puternic păzită şi unde accesul a fost interzis în timpul tulburărilor.
Şeful Comisiei Uniunii Africane, Mahmoud Ali Youssouf, a făcut apel la calm şi reţinere.
Invocând situaţia de securitate de pe teren, divizia franceză a Air France-KLM a suspendat zborurile între aeroportul Paris-Charles de Gaulle şi Antananarivo în perioada 11-13 octombrie.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
