Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a sosit vineri la Moscova pentru o întâlnire cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Guvernul ucrainean a afirmat că întrevederea celor doi lideri de stat ar putea stabili cât timp mai rămân staţionate forţele militare ruse pe teritoriul fostei republice sovietice din nordul Ucrainei, transmite Reuters.
Exerciţiile militare ale Rusiei din Belarus, care urmează să se încheie duminică (20 februarie), au alimentat temerile occidentale conform cărora Moscova ar putea lansa un atac asupra Ucrainei, ţară care împarte graniţa cu ambele state.
Rusia neagă orice potenţial plan de invazie. Atât Belarus, cât şi Rusia au declarat că forţele ruse – cea mai mare desfăşurare de trupe a Moscovei în Belarus de la sfârşitul Războiului Rece, conform NATO – vor pleca atunci când îşi vor încheia exerciţiile militare.
Evenimente
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
Cu toate acestea, Lukaşenko a sugerat că există posibilitatea ca trupele, care fac parte dintr-o desfăşurare mai amplă de forţe în nordul, estul şi sudul Ucrainei, să staţioneze mai mult timp.
„Orice decizie vom lua mâine, aşa vom proceda”, a spus Lukaşenko, citat joi de agenţia de presă BelTa.
„Dacă luăm o decizie, vom îndepărta (trupele) în 24 de ore. Dacă decidem că acest lucru se va întâmpla peste o lună, vor rămâne o lună. Forţele armate vor rămâne atât timp cât va fi nevoie”, a continuat Lukaşenko.
El a mai spus că Moscova şi Minsk au convenit că Rusia va lăsa muniţia în Belarus, iar guvernul din Minsk ar putea cumpăra echipament militar din Rusia sau chiar să îl primească „cadou”.
Exerciţiile militare au arătat influenţa Rusiei asupra Belarusului.
Aleksandr Lukaşenko, preşedintele autoritarist al Belarusului din 1994, a colaborat atât cu puterile occidentale, cât şi cu statul rus pentru câştiguri politice, dar a rezistat ideii de a permite staţionarea unei baze militare ruse permanente pe teritoriul ţării.
Însă, de când Putin l-a susţinut din punct de vedere politic şi economic în contextul protestelor izbucnite în urma alegerilor electorale din 2020, Lukaşenko a renunţat la mare parte din acea autonomie aparentă de care se bucura.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
