Alegerile din România şi mai ales victoria lui Nicuşor Dan au atras atenţia presei internaţionale, subiectul fiind tratat ca „breaking news” şi cu relatări de tip „live text” de numeroase site-uri de ştiri şi publicaţii celebre din întreaga lume, care au urmărit lupta electorală din România ca o încleştare între viziunea suveranistă inspirată de mişcarea MAGA a lui Donald Trump şi valorile Uniunii Europene, pe fondul unui vot de sancţionare a partidelor tradiţionale.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
THE ECONOMIST: Următorul preşedinte al României nu va fi până la urmă un populist MAGA. Candidatul liberal, Nicuşor Dan, reuşeşte o victorie neaşteptată
Într-o perioadă în care politica democratică este dominată de lupte între cosmopoliţi liberali şi naţionalişti populişti, alegerile prezidenţiale din România din 18 mai păreau să fi ieşit direct dintr-un scenariu, scrie The Economist. George Simion, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune de extremă dreapta, susţinută de mişcarea MAGA, care şi-a construit partidul pe resentimentele faţă de establishmentul politic, s-a confruntat cu Nicuşor Dan, matematician format la Paris şi primar al Bucureştiului, capitala României. Simion câştigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, cu 41% din voturi, faţă de 21% pentru Dan. O victorie a primarului Bucureştiului ar fi reafirmat poziţia României în mainstream-ul Uniunii Europene. O victorie a domnului Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populişti care fracturează blocul.
Dar Dan a câştigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susţinut pe Simion, iar diferenţa s-a micşorat şi mai mult după o dezbatere televizată pe care Dan a câştigat-o, după părerea generală. Simion nu s-a mai prezentat apoi la o serie de alte dezbateri. În final, Dan a câştigat cu uşurinţă. La miezul nopţii, pe 18 mai, autorităţile electorale din România au anunţat că acesta a obţinut 54% din voturi, faţă de 46% pentru Simion. Prezenţa la vot a fost una record pentru alegerile prezidenţiale din România. Enormă diaspora a ţării, cu peste 4 milioane de cetăţeni care trăiesc în străinătate (faţă de 19 milioane în ţară), s-a prezentat la urne în număr foarte mare. Şi, spre deosebire de primul tur, aceştia nu l-au susţinut în mod majoritar pe domnul Simion.
Competiţia a reprezentat o răfuială cu deceniile de guvernare coruptă a clasei politice româneşti. Nici Dan, nici Simion nu aparţin celor două partide consacrate la putere, Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL), care au condus în mare parte ţara de la sfârşitul comunismului. Ambii erau consideraţi candidaţi antisistem, dar în moduri diferite – unul era un reformator independent, adept al bunei guvernări, celălalt era un naţionalist creştin şi susţinător declarat al ideologiei MAGA.
La rândul său, Simion şi-a lansat cariera politică militând pentru ca ţara sa să absoarbă Moldova vecină, ai cărei cetăţeni vorbesc în majoritate limba română. Ca urmare, i s-a interzis intrarea în Moldova. Într-o conferinţă de presă organizată în ziua alegerilor, el a revenit la aceste rădăcini politice: „Basarabia este întotdeauna România”, a declarat liderul naţionalist, folosind un termen istoric pentru teritoriul Moldovei. În timpul campaniei, el a căutat sprijinul lui Viktor Orban, liderul de extremă dreapta al Ungariei, dar a fost mustrat de importantul partid etnic maghiar din România. Liderul acestuia l-a calificat pe Simion drept „anti-maghiar”: în 2019, el se confruntase cu activişti etnici maghiari într-un cimitir al Primului Război Mondial.
Potrivit The Economist, astfel de probleme din campanie au contribuit la înfrângerea lui Simion. În primul tur, el a beneficiat de un val de furie provocată de anularea de către Curtea Constituţională a primei încercări de alegeri prezidenţiale din noiembrie, după ce acestea fuseseră câştigate de un alt populist de extremă dreapta (presupus ajutat de interferenţe ilegale din partea Rusiei pe reţelele sociale). Acest sprijin pare să se fi estompat.
Dar Simion a refuzat, cel puţin iniţial, să accepte înfrângerea, susţinând că listele electorale conţin mulţi alegători decedaţi. Liderul AUR „pare să urmeze modelul Trump, inclusiv prin negarea alegerii adversarului său”, afirmă Radu Magdin, consultant politic român citat de The Economist.
Noul guvern, subliniază revista financiară britanică, se va confrunta cu o situaţie fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9 % din PIB, cel mai ridicat din UE. Guvernele de centru care au condus ţara din 2021, a căror popularitate a scăzut drastic în timpul pandemiei, au încercat să-şi recâştige sprijinul prin majorarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Aceasta a alimentat inflaţia, care a fost cea mai ridicată din UE de la începutul anului 2024, ajungând la o rată anuală de 5,1% în martie, faţă de media UE de 2,5%.
Bugetul guvernului anterior pentru 2025 include majorări de impozite şi reduceri de cheltuieli, dar se preconizează că deficitul va fi redus doar la un nivel încă intolerabil de 7,5% din PIB. Investitorii sunt sceptici cu privire la datoria ţării. Randamentele obligaţiunilor româneşti pe zece ani erau de 8% în vinerea dinaintea alegerilor, cu 5,4 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane. Ratingul de credit al ţării este BBB-, cu o treaptă peste statutul de junk.
Cu toate acestea, cea mai importantă sarcină în acest moment, spune europarlamentarul Victor Negrescu, este „reunirea ţării, dialogul cu cei care au votat pentru extrema dreaptă”.
La o secţie de votare din Amsterdam, unde se aliniaseră alegătorii din diaspora, divizarea amară a electoratului era evidentă. Adrian, maistru într-o fabrică, a declarat că a votat pentru Simion, pe care îl consideră un om care iubeşte familia şi tradiţiile româneşti. Mihaela, manager în comerţul cu amănuntul, care locuieşte în Olanda de zece ani, a votat pentru Dan. „Nu este candidatul meu ideal, dar este un om educat”, a spus ea, citată de The Economist.
THE NEW YORK TIMES: În urma unei răsturnări de situaţie, un centrist câştigă alegerile prezidenţiale din România
Într-un eşec pentru forţele naţionaliste în creştere din Europa, Nicuşor Dan, un primar centrist şi fost profesor de matematică, a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din România, învingând un candidat de extremă dreapta care este aliniat cu preşedintele Trump şi s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, scrie The New York Times (NYT).
Cu mai mult de 98% din buletinele de vot numărate, rezultatele oficiale preliminare au acordat 54% din voturi în turul doi al alegerilor prezidenţiale lui Nicuşor Dan, 55 de ani, primarul capitalei României, Bucureşti. Contracandidatul său, George Simion, un naţionalist şi admirator fervent al lui Trump, care a fost considerat pe scară largă drept candidatul principal, a obţinut doar 46%.
„Noi suntem câştigătorii clari ai acestor alegeri”, le-a spus Simion susţinătorilor, în timp ce începea numărătoarea voturilor. El a îndemnat la proteste naţionale în cazul în care numărătoarea finală îl va arăta drept învins, revoltându-se împotriva a ceea ce a spus că a fost o încercare de „a fura victoria poporului român”.
Victoria lui Dan va calma, probabil, temerile curentului politic european că România, care se învecinează cu Ucraina şi joacă un rol vital în apărarea flancului estic al NATO împotriva Rusiei, s-ar putea alătura Ungariei şi Slovaciei în a se opune ajutorului pentru Ucraina şi în a se apropia de Moscova, menţionează NYT. Dar, probabil, va inflama tabăra naţionalistă din România şi pe susţinătorii acesteia din străinătate, inclusiv pe vicepreşedintele JD Vance, şi va alimenta acuzaţiile că sistemul este fraudat. Anul trecut, o instanţă din România a ordonat anularea în ultimul moment a alegerilor prezidenţiale pe care un ultranaţionalist părea bine poziţionat pentru a le câştiga.
În ultimele zile ale campaniei, în timp ce sondajele de opinie arătau că lupta se strânge, Simion a pregătit terenul pentru o versiune românească a eforturilor lui Trump de a „opri furtul” în 2020. El a insistat că doar frauda electorală l-ar putea împiedica să câştige.
Duminică, cu puţin timp înainte de încheierea votării, Simion a susţinut că „multe persoane decedate” au apărut pe listele electorale, reluând afirmaţiile lui Trump după ce a pierdut alegerile din 2020 în Statele Unite. Simion nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acuzaţiilor că rivalul său victorios ar fi beneficiat de fraudă.
Un geniu al matematicii în tinereţe, care a obţinut un doctorat în Franţa înainte de a deveni profesor la Bucureşti, Nicuşor Dan şi-a desfăşurat campania ca un conservator moderat angajat atât în Uniunea Europeană, la care România a aderat în 2007, cât şi în NATO, din care face parte din 2004. Deşi sprijinit, cel puţin tacit, de o mare parte a establishmentului politic din România, Dan a candidat ca independent şi s-a prezentat ca un outsider nepătat de asocierea strânsă cu cele două partide politice principale din România. Aceste partide au intrat şi au ieşit de la putere de la răsturnarea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu în 1989.
Dan şi-a început cariera publică făcând campanie împotriva corupţiei şi a distrugerii de clădiri vechi de către dezvoltatorii imobiliari legaţi de politicieni corupţi. Ambii candidaţi au fost implicaţi în mitinguri la începutul anilor 2000 pentru a salva centrul istoric al Bucureştiului. Dar, în timp ce Simion a îmbrăţişat politica naţionalistă, făcând campanie pentru „unirea” României cu fosta republică sovietică Moldova, care este în mare parte vorbitoare de limba română, şi cu bucăţi din Ucraina locuite de etnici români, Dan a urmărit un program mai moderat, explică NYT.
Dan a contribuit la înfiinţarea Uniunii Salvaţi România, un partid liberal, dar s-a despărţit de acesta pe tema căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, pe care progresiştii din partid le-au susţinut. Atunci când România, la îndemnul activiştilor de dreapta, a organizat în 2018 un referendum privind modificarea Constituţiei pentru a interzice uniunile între persoane de acelaşi sex, Dan a îndemnat partidul său să nu se implice în această chestiune. Referendumul a eşuat din cauza prezenţei scăzute la vot. Adepţii stângii îl consideră un conservator, iar naţionaliştii un trădător în profitul intereselor Uniunii Europene, însă victoria sa de duminică a arătat că alegătorii doresc o cale de mijloc între taberele politice puternic polarizate, scrie New York Times care îşi încheie articolul cu o declaraţie a lui Nicuşor Dan. În campania sa de săptămâna trecută, el a declarat că alegătorii au de ales „între o Românie democratică, stabilă şi respectată în Europa şi o cale periculoasă de izolare, populism şi sfidare a statului de drept”.
BLOOMBERG: Nicuşor Dan zdrobeşte ambiţiile unui susţinător al lui Donald Trump
Primarul centrist al Bucureştiului a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România, zdrobind ambiţiile unui susţinător al lui Donald Trump, de extremă dreapta, în contextul în care alegătorii s-au mobilizat în număr mare pentru a se asigura că ţara de la Marea Neagră rămâne pe calea pro-europeană, scrie agenţia Bloomberg.
Victoria decisivă a fost alimentată de cea mai mare prezenţă la urne din România din ultimul sfert de secol, blocând un candidat care îmbrăţişase politica lui Trump. Înfrângerea acestuia a marcat o frână în ascensiunea forţelor de dreapta care mătură Europa şi a scos la iveală limitele loialităţii alegătorilor faţă de marca MAGA a lui Trump, scrie Bloomberg.
Dan, un fost activist care are un doctorat în matematică la Sorbona din Paris, a profitat de imaginea sa de lider echilibrat, în contextul anxietăţii alegătorilor că o victorie a extremei drepte ar dăuna ţării şi economiei sale. El a avertizat că Simion riscă să izoleze ţara şi să pună capăt deceniilor în care România a fost un membru de încredere al Uniunii Europene şi al NATO.
Prezenţa la vot a urcat la aproape 65%, cel mai ridicat nivel de la alegerile prezidenţiale din 2000, când liderul postcomunist Ion Iliescu s-a confuntat cu o altă provocare din partea dreptei naţionaliste.
Turul doi de duminică a fost punctul culminant al unor luni de tulburări – cea mai gravă criză politică de la prăbuşirea regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu în 1989.
Guvernul României a invocat o campanie coordonată pe reţelele sociale, menită să submineze încrederea în alegeri prin punerea sub semnul întrebării procedurilor de vot din afara ţării. Autorităţile nu au întâmpinat „probleme semnificative” în afara unor cazuri izolate, a declarat duminică Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.
Primarul Bucureştiului va deveni primul independent care câştigă preşedinţia. Chiar şi ca centrist, victoria sa ar echivala cu o mustrare a establishmentului politic. Primarul a devansat candidatul susţinut de partidele de guvernământ din România la începutul acestei luni, ceea ce a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu. De atunci, Dan a acumulat susţinere înainte de turul doi şi a atras mii de oameni la mitinguri politice.
El a devenit faimos în adolescenţă, câştigând de două ori Olimpiada Internaţională de Matematică. După o campanie împotriva corupţiei, Dan a câştigat alegerile din 2000 pentru a conduce capitala României, unde protestase faţă de dezvoltarea imobiliară necontrolată.
„Orientarea pro-europeană este cea potrivită pentru România – şi trebuie să fim în Europa nu doar din punct de vedere geografic, ci şi politic”, a declarat Florin Sandu, un profesor de 38 de ani care a votat pentru Dan. „Societatea este într-adevăr foarte polarizată în acest moment, dar asta se datorează şi retoricii promovate de Simion”, spune susţinătorul lui Dan, citat de Bloomberg.
Cea mai mare provocare a viitorului şef al statului va fi stabilizarea economiei României, în valoare de 380 de miliarde de dolari, care a fost afectată de incertitudinea politică. Dan a declarat că va sprijini un guvern pro-european, astfel încât să poată obţine mai uşor majoritatea în parlament. Primarul şi-a lăudat realizările din Bucureşti, al cărui rating de credit este cu patru trepte peste cel al României în ansamblu. S&P Global Ratings a semnalat luna aceasta că România riscă să-şi piardă ratingul de investiţii dacă turbulenţele politice îi vor submina capacitatea de a reduce deficitul bugetar, reaminteşte Bloomberg.
POLITICO: Lacrimi pentru fraţii Tate şi satisfacţie pentru UE, după ce Dan îl învinge pe candidatul de dreapta în alegerile din România
Primarul centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a obţinut o victorie surprinzătoare, după ce a reuşit să-l devanseze pe candidatul de extremă dreapta, George Simion, scrie POLITICO. Dan l-a învins pe candidatul ultranaţionalist George Simion, care s-a apropiat de preşedintele american Donald Trump, preluând idei din agenda sa MAGA şi ameninţând că va opri sprijinul militar pentru Ucraina.
Uniunea Europeană a răsuflat uşurată duminică seara, când primarul moderat al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a învins un adversar de dreapta extremă şi a câştigat alegerile prezidenţiale din România. Liderii europeni mainstream s-au grăbit să-l felicite pe Dan pentru victoria sa surprinzătoare, în timp ce susţinătorii de dreapta ai lui Simion au deplâns înfrângerea acestuia, notează publicaţia de la Bruxelles.
POLITICO redă mesajele de felicitare de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la premierul Poloniei, Donald Tusk, de la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi de la preşedinta Moldovei, Maia Sandu, „a cărei ţară se află de ani de zile în conflict cu irredentistul Simion”, după cum scrie POLITICO.
Este consemnat, de asemenea, mesajul preşedintele Consiliului European, António Costa.
Totuşi, nu toată lumea a aplaudat victoria lui Dan, a observat publicaţia de la Bruxelles. „Ei bine, România, am avut o perioadă bună. Mulţumim pentru amintirile plăcute”, a declarat Tristan Tate, fratele influencerului celebru Andrew Tate. Fraţii locuiesc în România de ani de zile şi sunt anchetaţi pentru trafic de persoane, reaminteşte POLITICO.
Publicaţia notează, într-un articol separat, că acceptarea înfrângerii de către Simion pare să risipească îngrijorările imediate legate de noi tulburări pentru România.
LE FIGARO: România: Nicuşor Dan, matematicianul strălucit devenit preşedinte
Matematician strălucit, Nicuşor Dan, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din România de duminică, şi-a construit reputaţia luptând împotriva corupţiei din Bucureşti. O reţetă pe care discretul primar proeuropean al capitalei vrea acum să o aplice în ţara sa, scrie Le Figaro, preluând un material al agenţiei France-Presse (AFP).
În vârstă de 55 de ani, Nicuşor Dan a decis să intre în cursă după „şocul” din 24 noiembrie, când alegerile au fost dominate de o figură de extremă dreapta la care nimeni nu se aştepta, apoi anulate pe fondul suspiciunilor de ingerinţă rusă. El s-a considerat un om providenţial după ce a realizat că ascensiunea extremei drepte s-a datorat în mare parte respingerii unei clase politice „corupte” şi „arogante”, aflată la putere de la sfârşitul comunismului în 1989. Astfel, a pornit în luptă cu tema sa preferată, „onestitatea”, prezentându-se ca un om al „schimbării”, scrie AFP.
„Vrem schimbare”, le-a spus el susţinătorilor săi săptămâna trecută. „Mai avem încă un mic pas de făcut până când vom avea în sfârşit autorităţi capabile să construim împreună România la care visăm”. Omul schimbării, cu excepţia politicii externe: sprijinul său pentru Kiev este de neclintit, la fel ca angajamentul său faţă de Europa. O carte pe care a jucat-o pentru a câştiga împotriva „izolaţionistului” George Simion, notează Le Figaro.
Născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraş, în Transilvania, unde a şi votat duminică, Nicuşor Dan este un geniu al matematicii. De două ori laureat al Olimpiadei Internaţionale de Matematică, el a plecat să studieze în Franţa în anii 1990, mai întâi la Normale Sup şi apoi la Sorbona, unde a obţinut un doctorat. Întors în România, acest cercetător şi profesor universitar s-a îndreptat către activismul civic, militând împotriva dezvoltării urbane ilegale şi pentru conservarea clădirilor istorice. În fruntea asociaţiei sale „Salvaţi Bucureştiul”, el a câştigat zeci de procese şi s-a făcut remarcat în rândul publicului larg. Acest lucru i-a dat gustul pentru politică, chiar dacă cariera sa îi ocupă acum prea mult timp, după cum consideră fiica sa, a declarat Nicuşor Dan pentru AFP.
El a fondat un partid reformator care a devenit USR în 2016, dar a plecat în urma unui dezacord pentru că a preferat să nu ia atitudine faţă de problemele LGBT+, pe fondul ostilităţii din Europa Centrală şi de Est.
După două tentative nereuşite, Nicuşor Dan a devenit primar al Bucureştiului în 2020 şi a fost reales cu uşurinţă patru ani mai târziu. El se laudă că a modernizat sistemul de încălzire şi facilităţile sportive, salvând în acelaşi timp oraşul de la faliment.
Detractorii săi îi critică lipsa de aplomb, videoclipuri pe TikTok ironizându-i comentariile sale ezitante.
Deşi recunoaşte că nu este „un mare comunicator”, rezervat din fire, Nicuşor Dan spune că a făcut progrese de-a lungul anilor.
„Este mai mult un manager, dar este într-adevăr un tip onest” care va menţine România „pe drumul cel bun”, spune politologul Sorin Cucerai.
„Prezenţa la vot a fost aproape fără precedent, marcată de o ascensiune a apărătorilor democraţiei”, a declarat analistul politic Sergiu Mişcoiu pentru AFP. „Niciodată până acum o alegere nu a fost atât de decisivă, cu implicaţii geopolitice evidente”, a punctat el. Aceasta, deoarece şeful statului are puterea de a numi persoane în posturi-cheie şi de a participa la summiturile Uniunii Europene şi NATO.
Alegerile prezidenţiale au fost urmărite îndeaproape de comunitatea internaţională, Bruxelles-ul fiind îngrijorat de creşterea numărului de lideri de extremă dreapta, iar Washingtonul, foarte critic faţă de eşecul electoral din toamna trecută, cerând respectarea votului popular, menţionează AFP.
Membră loială a UE, România, o ţară de 19 milioane de locuitori învecinată cu Ucraina, a devenit un pilon esenţial al Alianţei Nord-Atlantice de la începutul ofensivei ruse în 2022.
EURONEWS: Candidatul pro-occidental Nicuşor Dan câştigă alegerile prezidenţiale din România, într-o revenire spectaculoasă
Miza nu a fost niciodată atât de mare în istoria postcomunistă a României decât duminică, când românii au votat într-un tur al alegerilor prezidenţiale crucial şi polarizat, în care centristul Nicuşor Dan s-a confruntat cu naţionalistul George Simion. Candidatul independent pro-occidental Nicuşor Dan a revenit în forţă duminică şi a câştigat alegerile prezidenţiale din România cu 54% din voturi. A fost un thriller politic fără precedent, care a paralizat şi polarizat ţara de pe flancul estic al NATO, relatează Euronews.
Românii au ales să continue actualul curs pro-occidental, ieşind în număr record la urne pentru a vota pentru modestul primar al Bucureştiului şi împotriva doctrinelor naţionaliste reprezentate de Simion şi aliatul său Călin Georgescu.
Însă diviziunile profunde din societatea românească fracturată înseamnă că viitorul preşedinte Dan se confruntă cu o provocare uriaşă pentru a reuni ţara şi a aborda criza economică care ameninţă România.
Dar alegerea României aduce o uşurare considerabilă pentru UE, Ucraina şi Republica Moldova, într-un moment crucial pentru toate, pentru că preşedintele ales Dan va colabora cu actuala majoritate pro-occidentală din parlament.
Cu o campanie bazată pe o platformă anticorupţie şi reformistă, promiţând onestitate şi decenţă, Dan nu numai că l-a învins pe Simion, reprezentantul extremei drepte, ci şi întreaga clasă politică românească, în cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, care s-au repetat după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale anterioare, desfăşurate în noiembrie şi decembrie 2024, declanşând o criză politică fără precedent şi destabilizatoare.
Campania lui Dan a primit un impuls şi în singura dezbatere prezidenţială naţională organizată de Euronews România, care a fost considerată punctul de cotitură al luptei politice pentru preşedinţie, notează postul paneuropean.
Adresându-se mulţimii jubilante care flutura steaguri româneşti şi ale UE în centrul Bucureştiului, Dan a proclamat că „de mâine, România începe o nouă etapă”. Mesajul său a fost clar şi nu s-a adresat partidelor politice, ci societăţii civile din România, făcând apel la reconcilierea naţională, comentează Euronews.
O prezenţă record de 11 milioane de români, adică 64%, în România şi diaspora, marcată de teamă şi resentimente, a închis capitolul unei perioade de turbulenţe politice de şase luni, declanşate de anularea alegerilor prezidenţiale.
Euronews redă primele declaraţii făcute de Simion după închiderea urnelor observând că a părăsit apoi scena pe melodia „YMCA” a formaţiei Village People, una dintre piesele preferate ale preşedintelui american Donald Trump în campania electorală din 2024.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
