Secretarul de Stat american Mike Pompeo s-a întâlnit joi, la Cairo, cu preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu şi în regiunea Golfului Persic, a constat un jurnalist AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cei doi au apărut împreună în faţa presei, la palatul prezidenţiale, însă nu s-au exprimat cu această ocazie.

Pompeo a sosit la Cairo miercuri seara, din Irak, unde a efectuat o vizită-surpriză cu scopul de a-i asigura pe conducătorii locali de susţinerea Washingtonului şi cu privire la soarta miliţiilor kurde după anunţul retragerii americane din Siria.

Şeful diplomaţiei americane urmează să încerce joi, într-un discurs la Universitatea americană de la Cairo, să schiţeze o strategie coerentă în Orientul Mijlociu - unde decizii ale lui Donald Trump destabilizează anumiţi aliaţi regionali sau sugerează o dezangajare a Statelor Unite.

Egiptul este unul principalii parteneri ai Washingtonului. Cairo a beneficiat din 1980 de un ajutor militar în valoare de 40 de miliarde de dolari şi de un ajutor economic în valoare de 30 de miliarde de dolari, potrivit Departamentului de Stat.

După ce a fost pus în discuţie, în timpul administraţiei preşedintelui Barack Obama, ajutorul militar anual este, în prezent, de 1,3 miliarde de dolari pe an.

”REVIGORATĂ” 

Pompeo vrea să încerce, în acest discurs, să dovedească faptul că Washingtonul - ”revigorat” în Orientul Mijlociu, urmează o strategie coerentă, în pofida deciziilor destabilizatoare ale lui Donald Trump ale aliaţilor săi în regiune.

În acest sens, el intenţionează să se spijine pe partenerii cei mai apropiaţi ai Washingtonului - după ce a fost în Iordania şi Irak, el se află în Egipt, unde s-a întâlnit cu el-Sisi.

În pofida criticilor apărătorilor drepturilor omului, el-Sisi este prezentat de către Departamentul de Stat american drept ”un partener solid în lupta împotriva terorismului şi o voce curajoasă în denunţarea ideologiei islamiste radicale care o alimentează”.

Titlul discursului anunţat de secretarul de Stat joi după-amiaza la Universitatea americană în capitala egipteană rezumă mesajul pe care vrea să-l transmită: ”O forţă pentru bine: America revigorată în Orientul Mijlociu”.

”Statele Unite nu părăsesc Orientul Mijlociu”, a rezumat un oficial de rang înalt de la Departamentul de Stat, înaintea turneului-maraton, în cadrul căruia Pompeo urmează să viziteze, până marţi, cele mai multe ţări de la Golful Persic.

În primul sa vizită în străinătate după ce s-a instalat la casa Albă, în 2017, Donald Trump a stabilit la Riad o linie directoare a politicii sale în regiune, şi anume unirea aliaţilor Statelor Unite împotriva Iranului - odată cu crearea unor noi legături între ţări arabe şi Israel în faţa acestui inamic comun - şi o consolidare a luptei împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI) în Irak şi Siria.

În paralel, preşedintele american a promis să ajungă la un acord de pace între israelieni şi palestinieni, acolo unde toţi predecesorii săi au eşuat.

Însă, de atunci, decizii, care corespund tot atâtot promisiuni de campanie făcute bazei sale electorale, au încurcat pistele şi i-au dezamăgit pe unii partneri.

”ŞI MAI HAOTIC”

Retragerea trupelor americane din Siria, anunţată spre surprinderea generală în decembrie de către Donald Trump este ilustrarea contradicţiilor strategiei administraţiei sale - eventual a absenţei unei strategii, potrivit criticilor săi.

Un fost diplomat american, Aaron David Miller, îl cataloghează pe Twitter pe miliardarul republican ca pe cineva care ”schimbă politica prin tweet sau într-o convorbire la telefon”, iar pe consilierii săi drept unii care ”dau fuga după aceea să repare pagubele”, dar cu ”obiective puţin clare sau dificil de atins”.

Potrivit acestui expert de la Wilson Center, un cerc de reflecţie la Washington, ”politica lui Trump în Orientul Mijlociu a făcut şi mai haotic un Orient Mijlociu care era deja” haotic.

După ce a evocat o retragere din Siria imediată şi completă, administraţia americană a fost nevoită să dea înapoi repede şi să stabilească, prin vocea lui Pompeo şi consilierului pe probleme de securitate naţională John Bolton condiţii care par să amâne pe termen nedeterminat retragerea.

Ele constau într-o înfrângere definitivă a SI - în continuare activ în anumite zone izolate în Siria -,dar şi în asigurarea faptului că luptătorii kurzi contra jihadiştilor alături de americani vor fi protejaţi.

Cu privire la protejarea kurzilor, Turcia şi-a reiterat joi ameninţarea unei ofensive contra acestora, pe care-i consideră ”terorişti”.

Rămân, astfel, multe întrebări, cu atât mai mult cu cât o plecare din Siria - unde Iranul este implicat militar alături de regimul de la Damasc - pare să se afle în contradicţie cu intenţia afişată de a contracara influenţa iraniană şi de a proteja Israelul.

Înainte de decizia siriană, alte decizii ale lui Donald Trump au complicat situaţia, precum ieşirea din acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, care i-a îndepărtat pe aliaţii europeni ai Washingtonului, şi recunoaşterea unilaterală a Ierusalimului drept capitală a Israelului, care i-a determinat pe palestinieni să le nege Statelor Unite rolul tradiţional de mediator.

De atunci, prezentarea unui plan de pace israeliano-palestinian, pregătit în cel mai mare secret de Casa Albă, este amânată într-una.

Este puţin probabil ca Pompeo, care nu deţine acest dosar, să dezvăluie joi acest plan.

Înainte să se ducă la Riad, în zilele următoare, el urmează să confirme soliditatea alianţei cu Arabia Saudită, în pofida asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, a cărui responsabilitate este imputată de către Senatul american puternicului prinţ moştenitor Mohammed bin Salman.

 
viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.