Administraţia Trump a exercitat presiuni asupra oficialilor diplomatici din UE, Canada şi Lituania pentru a se retrage de la o conferinţă internaţională privind dezinformarea, după ce organizatorii au anunţat sesiuni de discuţii care avertizau asupra ameninţării reprezentate de oficialii guvernului american şi de influenţa SUA în general, potrivit unor fragmente dintr-o telegramă a Departamentului de Stat consultată de POLITICO şi care ar fi fost adresată inclusiv Ambasadei SUA din România.
Conferinţa, intitulată #Disinfo2026, a inclus sesiuni în care SUA au fost descrise ca un actor în „manipulare şi interferenţă informaţională străină” (FIMI), ceea ce a deranjat administraţia Trump, potrivit telegramei.
Conferinţa se desfăşoară miercuri şi joi la Vilnius, în capitala Lituaniei.
Departamentul de Stat a solicitat ambasadelor americane din mai multe ţări europene şi din UE să transmită îngrijorările Washingtonului şi să „evalueze” dacă guvernele implicate în conferinţă sunt de acord cu caracterizarea SUA ca actor FIMI, potrivit telegramei.
FIMI este un termen al UE folosit pentru a descrie activităţile care încearcă să denatureze informaţiile publice, cum ar fi răspândirea dezinformării online, de obicei de către actori străini precum Rusia. Or, conferinţa asimilează SUA cu „adversari străini precum Rusia şi China”, ceea ce reprezintă o „echivalenţă falsă” care „ascunde amploarea şi natura interferenţei ruseşti şi chineze în democraţiile noastre”, se menţionează în telegrama Departamentului de Stat.
Solicitarea de a părăsi conferinţa pare a fi un efort neobişnuit al administraţiei de a folosi presiunea asupra guvernelor aliate pentru a reduce la tăcere criticile cetăţenilor europeni şi ale americanilor din străinătate (trei cetăţeni americani au participat la una dintre sesiunile care au determinat redactarea telegramei), scrie Politico.com. De asemenea, aceasta marchează o accelerare a campaniei de presiune pe care administraţia Trump o desfăşoară de ani de zile pe continent şi care include criticile SUA la adresa a ceea ce este perceput ca fiind „cenzură” din partea UE.
CE I S-A CERUT AMBASADEI SUA DIN ROMÂNIA
Printre destinatarii telegramei s-au numărat ambasadele SUA din Franţa, Norvegia, România şi Polonia.
Fiecărei ambasade i s-a cerut să transmită ţărilor gazdă - verbal, nu în scris - faptul că SUA sunt nemulţumite de panelurile în care se vorbeşte despre dezinformarea americană, potrivit telegramei şi unui oficial american, căruia, la fel ca şi altora, i s-a acordat anonimatul deoarece nu era autorizat să discute situaţia, precizează POLITICO.
Una dintre aceste mese rotunde, intitulată „SUA ca ameninţare FIMI: recunoaştere, adaptare, ripostă”, a avut ca invitaţi doi experţi americani şi un fost oficial al CIA şi a analizat modul în care SUA au devenit o ameninţare în materie de dezinformare pentru Europa. O altă masă rotundă, intitulată „Sub atac: Cum face faţă comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, a solicitat experţilor juridici să se pronunţe asupra ameninţării reprezentate de interdicţiile de călătorie impuse de guvernul SUA împotriva unor personalităţi europene.
Departamentul de Stat a solicitat unora dintre aceste ţări - dar nu tuturor - să-şi reconsidere participarea la eveniment, a declarat oficialul american familiarizat cu telegrama, care provenea de la biroul secretarului de stat.
Oficialii din Norvegia, România şi Polonia figurează în continuare pe agenda conferinţei. Purtătorii de cuvânt ai ministerelor afacerilor externe din Norvegia, România şi Polonia nu au răspuns la solicitarea de comentarii, precizează POLITICO.
Oficialii americani au contactat, de asemenea, Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, dar acesta nu s-a retras de la conferinţă, menţionează Politico.com.
DEZINFORMARE VS. LIBERTATE DE EXPRIMARE
Administraţia Trump şi aliaţii săi au încercat în repetate rânduri să exercite presiuni asupra aliaţilor din UE pentru a se alinia la standardele de libertate de exprimare ale Washingtonului, pe care unii din Europa le consideră definite într-un mod prea larg. Aceste eforturi au inclus critici publice, activităţi de lobby în spatele uşilor închise împotriva legilor UE şi restricţii de viză pentru europeni.
Pe plan intern, administraţia a desfiinţat organizaţiile guvernamentale americane care luptă împotriva dezinformării, inclusiv în cadrul Departamentului de Stat şi al Departamentului pentru Securitate Internă.
Republicanii au contestat, de asemenea, unele legi europene care obligă platformele de social media să fie mai active în combaterea informaţiilor false online, cum ar fi legile care impun verificarea vârstei pentru conţinutul potenţial dăunător, despre care unii au afirmat că echivalează cu cenzura.
Luni, Canada şi Lituania au solicitat organizatorilor să elimine siglele ministerelor lor de pe materialele conferinţei, potrivit unui participant la conferinţă, iar Serviciul European de Acţiune Externă a urmat marţi acest exemplu.
„Din punctul meu de vedere, observ o reacţie foarte ciudată din partea Departamentului de Stat faţă de o conferinţă a experţilor care îşi exercită drepturile la libertatea de exprimare garantate de Primul Amendament pentru a discuta despre cum să punem capăt minciunilor şi manipulării care subminează democraţia şi le fac rău familiilor şi copiilor noştri”, a declarat Adam Fivenson, care lucrează pentru Centrul pentru Securitate, Inovaţie şi Noi Tehnologii de la American University şi a participat la una dintre sesiunile faţă de care administraţia Trump a avut obiecţii. Această sesiune s-a desfăşurat totuşi conform programului.
CE SPUNE DEPARTAMENTUL DE STAT
Solicitat să comenteze, Departamentul de Stat a declarat într-un comunicat: „Deşi nu putem comenta detaliile conversaţiilor diplomatice, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că ţările s-ar retrage de la această conferinţă după ce au aflat că aceasta a etichetat SUA drept o «ameninţare FIMI». Etichetarea Statelor Unite drept o «ameninţare FIMI» - un termen rezervat în mod normal pentru a descrie operaţiunile de influenţă ale adversarilor - subminează obiectivele comune şi ar trebui să alarmeze părţile implicate”.
După discuţii cu oficialii americani, Canada şi Lituania şi-au retras sprijinul pentru conferinţă, ceea ce înseamnă că nu apar în paneluri sau în materialele conferinţei. Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), braţul diplomatic al UE, a fost, de asemenea, scos din programul oficial, precizează Politico.com.
Purtătorii de cuvânt ai SEAE şi ai Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei au declarat amândoi că s-au retras deoarece o parte din programul conferinţei nu se alinia cu poziţiile lor oficiale, deşi nu au specificat care sunt aceste poziţii.
După ce a discutat cu ambasada locală a SUA, „ministrul de externe al Lituaniei, (Kęstutis) Budrys, a declarat că sesiunile axate pe SUA nu reprezentau punctele de vedere ale guvernului lituanian şi s-a angajat ca nimeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Lituaniei să nu participe”, se arată în telegramă.
Medikatv.ro
