Fermierii greci au solicitat în 2024 subvenţii europene pentru un surplus de zeci de mii animale faţă de numărul celor care pot fi identificate în registrele oficiale ale ţării, potrivit unei analize POLITICO asupra datelor guvernamentale. Constatarea riscă să extindă scandalul mai amplu privind subvenţiile agricole din Grecia. Analiza scoate la iveală neconcordanţe între efectivele naţionale de bovine, aflate în scădere potrivit ELSTAT, institutul de statistică al Greciei, şi subvenţiile înregistrate de Ministerul grec al Agriculturii.
Scandalurile recente din agricultură au determinat guvernul de la Atena să promită reforme şi intensificarea controalelor în sector. „Creşterea animalelor în Grecia deschide o nouă pagină”, a declarat ministrul Agriculturii, Margaritis Schinas, la o conferinţă de presă în iunie. „Îşi îndeplineşte angajamentele faţă de UE şi intră într-o nouă eră în sectorul agricol – una guvernată de reguli, transparenţă şi credibilitate.”
Însă discrepanţele dintre date sugerează că mai este mult de făcut înainte ca guvernul să dispună de suficiente informaţii pentru a ţine problema sub control.
Pentru 2024, datele Ministerului Agriculturii arată că autorităţile elene au plătit subvenţii UE pentru aproximativ 260.000 de vaci aflate în lactaţie, potrivit cifrelor citate de o publicaţie agricolă din Grecia şi confirmate de POLITICO împreună cu Ministerul Agriculturii.
Întrucât o vacă aflată în lactaţie produce, în general, un viţel pe an, aceste animale ar fi trebuit să adauge aproximativ acelaşi număr de viţei la efectivul naţional. Datele Ministerului Agriculturii mai arată că, în cursul anului 2024, aproximativ 70.000 de bovine au fost sacrificate pentru carne, acestea fiind, de asemenea, eligibile pentru subvenţii.
Grecia nu publică date complete privind bovinele eliminate din efective din cauza vârstei, a scăderii productivităţii sau a bolilor. Însă trei crescători greci de bovine au declarat pentru POLITICO că astfel de eliminări reprezintă aproximativ 20% din efectiv în fiecare an. Având în vedere că în Grecia existau aproximativ 600.000 de bovine în 2024, potrivit ELSTAT, acest lucru ar însemna o reducere cu aproximativ 120.000 de animale.
Coroborată cu datele privind subvenţiile, această estimare sugerează că efectivul naţional ar fi trebuit să crească în acel an cu aproximativ 70.000 de animale.
În schimb, datele compilate de ELSTAT prin anchete anuale arată că efectivul naţional este în scădere: de la aproximativ 640.000 de bovine în 2023 la 600.000 în 2024 şi apoi la 520.000 în 2025, potrivit celor mai recente cifre, publicate în iunie.
Discrepanţa ar putea fi chiar mai mare, a declarat Nikos Dimopoulos, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale din Kavala. De exemplu, unele dintre animalele sacrificate ar fi putut fi importate şi, prin urmare, nu ar fi fost scăzute din efectivul naţional. În majoritatea anilor, Grecia este importator net de bovine vii şi exportă doar un număr redus de animale.
„Nu există supraveghere şi nu putem avea o cifră exactă pentru că nu există date precise”, a declarat Dimopoulos. Autorităţile efectuează doar controale prin sondaj sau investigaţii în urma unor reclamaţii.
Discrepanţe similare apar şi în registrele privind oile şi caprele din Grecia. ELSTAT a raportat o populaţie de aproximativ 8,8 milioane de animale în 2025, în timp ce aproximativ 15,7 milioane figurau în Sistemul Integrat de Informaţii Veterinare al ţării, o bază de date guvernamentală.
Doi oficiali ai Ministerului Agriculturii au declarat că ministerul nu este responsabil de administrarea registrelor privind efectivele de animale şi se bazează pe datele furnizate de autorităţile locale. Potrivit experţilor, ţara nu dispune de un registru sigur şi fiabil pe baza căruia să poată fi plătite subvenţiile pentru creşterea animalelor.
„Dacă nu realizăm un recensământ la nivel naţional al animalelor pentru a vedea ce avem în realitate, nu vom avea o imagine clară”, a declarat Dimopoulos.
Plângeri privind discrepanţa dintre subvenţiile înregistrate şi dimensiunea oficială a efectivului naţional de bovine au fost depuse la Parchetul European (EPPO) de partidul de stânga Elas, recent înfiinţat de fostul premier Alexis Tsipras, care şi-a realizat propriul studiu asupra efectivelor de animale.
„Au fost trimise plângeri către EPPO”, a declarat Thomas Moschos, responsabilul partidului pentru politica agricolă. El a adăugat că Asociaţia Agricolă din Kastoria, organizaţie a micilor fermieri pe care o conduce, precum şi alte asociaţii au sesizat deja autoritatea.
EPPO, care a refuzat să confirme dacă investighează această chestiune, instrumentează deja zeci de cazuri în care persoane ar fi primit fonduri agricole europene pentru păşuni pe care nu le deţineau şi nici nu le închiriau sau pentru activităţi agricole pe care nu le-au desfăşurat.
În iulie, Parchetul European a anunţat punerea sub acuzare a 22 de persoane, inclusiv patru parlamentari ai partidului de guvernământ Noua Democraţie, în cadrul anchetei privind fraudele cu subvenţii agricole. Procesele parlamentarilor vor începe la Atena în octombrie. Toţi neagă că ar fi comis vreo ilegalitate.
Veterinari şi funcţionari ai OPEKEPE – agenţia care era responsabilă anterior de distribuirea fondurilor agricole ale UE şi care a fost desfiinţată în urma scandalului subvenţiilor – ar fi contribuit la umflarea artificială a efectivelor de animale din registre, potrivit unui document transmis de EPPO parlamentului grec prin care se solicita ridicarea imunităţii mai multor parlamentari.
Unul dintre dosarele EPPO în care este implicat un parlamentar al partidului Noua Democraţie vizează presupusa plată a unor subvenţii unui crescător pentru un număr de vaci mai mare decât cel pe care îl deţinea în realitate.
Potrivit dosarului consultat de POLITICO, parlamentarul ar fi sunat un înalt funcţionar al OPEKEPE pentru a face presiuni în vederea efectuării plăţii şi ar fi afirmat că un medic veterinar modificase deja numărul animalelor crescătorului în baza oficială de date veterinare, majorând astfel subvenţia pentru care acesta era eligibil. Cazul va fi judecat la 2 octombrie.
Scandalul a determinat guvernul să introducă noi măsuri de control, inclusiv un sistem electronic de identificare a oilor şi caprelor prin intermediul unor capsule introduse în stomacul animalelor, cunoscute sub denumirea de bolusuri.
Sistemul urmează să fie testat în acest an în fermele cu peste 900 de animale, vizând aproximativ 700.000 de oi şi capre, înainte de a fi extins în anii următori.
În martie, Grecia a prezentat autorităţilor UE un plan de acţiune care stabileşte măsuri pentru prevenirea acordării nejustificate a fondurilor agricole.
Comisia Europeană a declarat că va colabora cu Grecia pentru a contribui la „îmbunătăţirea în continuare a gestionării” subvenţiilor agricole europene.
„Se înregistrează progrese importante”, a declarat în scris comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen. „Dar mai sunt încă lucruri de făcut.”
Medikatv.ro
