Italia a inaugurat un nou viaduct la exact doi ani de la surparea Podului Morandi, la Geneva, soldată cu 43 de morţi în august 2018, însă fără familiile victimelor, care consideră aceste ceremonii deplasate, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Avioane cu reacţie din cadrul patrulei acrobatice a Forţelor aeriene care au folosit fumigene în culorile tricolorului italian, în formă de curcubeu, şi au survolat Podul San Giorgio în momentul în care premierul Giuseppe Conte a tăiat panglica, luni seara, în timp ce sirenele din port şuierau.

”Patruzeci şi trei de stele vor străluci în această seară”, a declarat Conte, în timp ce se aprindeau lumini pamlasate pe piloni, într-un omagiu adus victimelor, ale căror nume au fost citite cu voce tare, dar în absenţa familiilor lor, care au refuzat să participe la ceremonii şi care urmează să se întâlnească peste zece zile pentru a marca doi ani de la tragedie.

”Noi nu vom fi prezenţi la ianugurare. Nu vrem ca tragedia să se termine în carnaval”, a declaart pentru AFP înainte de ceremonie Egle Possetti, un reprezentant al Comitetului părinţilor victimelor, care şi-a pierdut în această tragedie sora, cumnatul şi doi nepoţi.

”Putem face o mare petrecere de acest fel dacă podul a fost distrus pentru că era vechi, dacă am construit unul nou şi nu moare nimeni”, a adăugat el.

”ÎNTRE DURERE ŞI MÂNDRIE”

Preşedintele Republicii Sergio Mattarella a fost primul care a traversat în mod oficial cu maşina podul, desenat de celebrul arhitect Renzo Piano. 

”Suntem sfâşiaţi între durere şi mândrie”, a comentat sobru arhitectul.

La 14 august 2018, pe o ploaie torenţială, podul autorutier Morandi - numele inginerului care l-a conceput -, o axă esenţială a schimburilor cu Franţa, dar şi locală, s-a surpat, antrenând în cădere zeci de vehicule, aflate în drum către vacanţă sau seviciu. Între cele 43 de victime se află patru copii.

Italia - cunoscută prin lentoarea sa în execuţia lucrărilor publice - a depus un efort şi a încheiat în aprilie podul, iar în prezent în peninsulă se vorbeşte despre ”modelul Genova”.

Ultimul tronson al podului - cu o lungime de un kilometru - a fost pus în aprilie, iar finisarea şi teste de securitate au avut loc ulterior, în vederea inaugurării finale.

În urmă cu zece zile, 56 de camioane de 44 de tone fiecare - 2.500 de tone în total - au testat soliditatea podului.

Podul urmează să fie deschis marţi sau miercuri, după îndepărtarea estradei şi accesoriilor instalate în vederea inaugurării oficiale.

”FIUL UNEI TRAGEDII”

Edificiul a fost construit de un grup de mai multe societăţi italiene - un consorţiu Webuild-Fincantieri - pe baza unui plan al lui Renzo Piano, celebrul arhitect italian născut la Genova, care a desenat Centrul Pompidou şi noul Palat de Justiţie de la Paris.

Alb, podul are  forma carenei unei nave, un omagiu adus istoriei maritime a oraşului.

Într-un discurs, la inaugurare, Renzo Piano a declarat că a conceput lucrarea ca pe un vapor care să surprindă lumina Mediteranei.

”Acest pod este simplu şi puternic ca acest oraş şi se joacă cu lumina şi vântul”, a spus el.

”Este un pod (...) care-şi face treaba în tăcere, unind cei doi versanţi ai unei văi, este un pod urban, pentru că valea este în oraş, însă el este de asemenea fiul unei tragedii”, declara recent Piano.

Surparea podului a condus la o dură bătălie judiciară, aflată în curs.

În banca acuzaţilor se află numeroase persoane şi societăţi, însă degetul arată mai ales către societatea Autostrade per l'Italia (Aspi), gestionara viaductului rutier, al cărui principal acţionar este familia Benetton, prin intemediul Atlantia.

În urma unei încleştări cu Guvernul de la Roma, care a început la o zi după căderea podului, şi în contextul unei anchete în curs, dar care a scos la lumină lipsuri grave în întreţinerea podului, familia Benetton a acceptat într-un final, cu două săptămâni în urmă, să iasă din autostrăzile italiene printr-o naţionalizare parţială a Aspi..

Ancheta preliminară urmează să fie finalizată în octombrie, iar procesul judiciar propriu-zis urmează să înceapă la începutul anului viitor, a precizat Possetti.

Primarul din Genova Marco Bucci, numit de stat comisar însărcinat cu reconstrucţia podului, consideră că acest caz este un exemplu al fiascourilor care afectează de decenii infrastructurile din domeniul transporturilor şi totodată o demonstraţie a ceea poate realiza ţara.

”Exstă regrete faţă de ceea ce s-a întâmplat şi mândrie faţă de munca depusă. Noi am muncit şi am arătat excelenţăa italiană”, a declarat el pentru Reuters.

În afară de dramaticul bilanţ, surparea Podului Morandi a aplicat o lovitură dură economiei genoveze, pe care Bucci o estimează la şase milioane de europe zi pierderi din cauza întreruperii transportului de mărfuri.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.