UPDATE - Pete Hegseth anunţă oficial o „revizuire” a prezenţei trupelor americane în Europa şi îi critică pe unii aliaţi. Germania cere un proces sincronizat pentru a preveni „lacune periculoase de capacitate în Europa”

Secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a anunţat joi o nouă revizuire a dislocării trupelor americane în Europa şi a ameninţat că va reţine o parte din cotizaţiile SUA către NATO dacă aliaţii care „profită de pe urma altora” nu îşi vor respecta angajamentele privind cheltuielile de apărare, relatează Reuters.

Şeful Pentagonului, adresându-se miniştrilor apărării la sediul NATO din Bruxelles, a declarat că revizuirea trupelor efectuată de SUA va dura până la şase luni şi va include consultări cu Congresul SUA, care a stabilit prin lege un număr minim de forţe americane în Europa.

Deşi nu a afirmat în mod explicit că această revizuire ar putea duce la reducerea numărului de trupe americane dislocate în Europa, el a subliniat că obiectivul ar fi acela de a stimula continentul să facă mai mult, asigurându-se în acelaşi timp că armata americană va putea să-şi îndeplinească angajamentele globale.

"Să nu existe nicio îndoială: aceasta va fi o revizuire reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid şi ireversibil către o conducere europeană, asumându-şi responsabilitatea principală pentru apărarea Europei", a punctat Hegseth.

Secretarul american al apărării a criticat, de asemenea, aliaţii care nu au sprijinit Statele Unite în timpul războiului cu Iranul, după ce unii dintre aceştia au refuzat să acorde SUA drepturi de staţionare şi de survol pentru activităţi legate de război.

El a specificat că revizuirea efectuată de SUA va garanta asigurarea drepturilor de staţionare şi de survol ale SUA.

Comentariile sale au venit în contextul în care ţările din alianţă se străduiesc să acopere lacunele din forţele lor de criză - capacităţile naţionale angajate în sprijinul alianţei transatlantice în caz de urgenţă - după ce Washingtonul a redus unele contribuţii cu efect imediat.

Luna trecută, SUA au anunţat aliaţii că au decis să reducă fondul de capacităţi militare americane puse la dispoziţia alianţei în caz de criză, ceea ce a ridicat întrebări urgente în contextul în care liderii se pregătesc pentru summitul NATO de la Ankara, din 7-8 iulie.

Măsura are scopul de a pune capăt treptat unei "co-dependenţe nesănătoase" faţă de forţele americane, în contextul în care Washingtonul se confruntă cu posibilitatea unor conflicte simultane pe mai multe teatre de operaţiuni, potrivit comandantului suprem al NATO, generalul Forţelor Aeriene ale SUA Alexus Grynkewich.

La sosirea pentru o întâlnire cu omologii săi la sediul NATO din Bruxelles, Hegseth a declarat că Statele Unite vor fi sincere, atât în public, cât şi în privat, cu privire la ţările care trebuie să depună mai multe eforturi pentru a-şi îndeplini angajamentele.

"(Există) unele ţări care încă trebuie să facă mai mult, şi vom fi sinceri în privinţa asta, atât în privat, cât şi în public. Cred că este important ca prietenii să fie sinceri între ei", a spus Hegseth.

"NATO 3.0 reprezintă recunoaşterea, după Războiul Rece, a necesităţii de a reveni la o alianţă militară cu o linie dură, care dispune de capacităţi militare reale, capabile să descurajeze chiar aici, pe continent, şi să preia conducerea în ceea ce priveşte apărarea convenţională a Europei", a adăugat el.

REDUCEREA CONTRIBUŢIILOR SUA, CU EFECT IMEDIAT

Şeful NATO, Mark Rutte, a recunoscut că reducerea contribuţiilor SUA la forţele de criză ale NATO a intrat deja în vigoare. "Ieri a fost pusă întrebarea: este imediat sau nu? Este imediat", a declarat el reporterilor.

"Totuşi, motivul pentru care sunt puţin reticent să spun acest lucru este că este vorba de un instrument de planificare. Deci, ce s-ar întâmpla în realitate? Dacă ar izbucni un război... toţi aliaţii, inclusiv SUA, vor face tot ce le stă în putinţă pentru a se asigura că putem duce războiul", a dat asigurări şeful NATO.

Unii miniştri au prezentat la intrarea în reuniunea de la Bruxelles oferte concrete de a-şi majora contribuţiile la fondul de criză al NATO.

Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a declarat că ţara sa va contribui mai mult la forţele de criză ale NATO pentru a ajuta la înlocuirea unor capacităţi ale SUA, inclusiv cu avioane de vânătoare F-16 şi drone MQ-9B SkyGuardian. "Vor avea loc discuţii intense cu privire la cine ce face, dar pot spune că Belgia contribuie", a afirmat ministrul.

Acoperirea altor lacune va dura mai mult, deoarece europenii nu dispun de arme precum rachetele pentru lovituri la distanţă mare, ceea ce l-a determinat pe ministrul german al apărării, Boris Pistorius, să solicite un proces sincronizat pentru a preveni "lacune periculoase de capacitate în Europa".

"Este dificil şi periculos pentru securitatea teritoriului NATO din Europa dacă capacităţile sunt retrase foarte repede, fără a exista claritate cu privire la momentul în care acestea pot fi compensate", a avertizat el, menţionând loviturile la distanţă ca fiind una dintre capacităţile greu de înlocuit. "În acest caz, vom avea nevoie fie de soluţii provizorii, fie de timp înainte de retragerea lor. Acest lucru va trebui negociat cu partenerii noştri americani. În general, vom putea compensa o mare parte, dar vom avea nevoie de mai mult timp", a spus Pistorius.

Statele Unite nu au dezvăluit public detalii privind reducerile sale, dar acestea variază de la avioane de realimentare la avioane de vânătoare, drone şi nave, potrivit cifrelor furnizate agenţiei Reuters de o sursă militară.

Numărul avioanelor de vânătoare americane F-15 şi F-15E aflate la dispoziţia NATO va scădea cu o treime, ajungând la 99, iar numărul dronelor MQ-4 şi MQ-9 Reaper se va reduce la jumătate, ajungând la 12, potrivit sursei.