ANALIZĂ: Patru scenarii după alegerile legislative din Israel, fără o majoritate în Knesset

Cele două tabere din alegerile legislative din Israel sunt departe de cele 61 de mandate necesare care să le asigure o majoritate absolută în noul Parlament israelian, însă Eisenkot pare mai în măsură să aducă noi parteneri în blocul său, relatează AFP, care prezintă principalele scenarii posibile după alegerile legislative de marţi

1. SE FORMEAZĂ O COALIŢIE

În urma proclamării oficiale a rezultatelor - în câteva zile -, preşedintele Isaac Herzog va însărcina un candidat să formeze un guvern - pe cel pe care-l consideră mai în măsură să reunească 61 de mandate.

Apoi încep negocieri, în general lungi şi aprige.

În urma precedentului scrutin legislativ, în 2022, Benjamin Netanyahu a avut nevoie de 58 de zile pentru a construi o coaliţie.

Partidul Likud al lui Netanyahu obţine cele mai multe mandate (27 potrivit unor estimări), însă blocul său va întâmpina cele mai mari dificultăţi în a atrage pe altcineva în afara extremei drepte şi a ultraortodocşilor.

În schimb, tabăra lui Gadi Eisenkot s-ar putea baza fie pe transfugi din tabăra premierului în exerciţiu, fie pe voturile partidelor arabe.

Cele două liste arabe israeliene obţin un număr-record de mandate (19 potrivit ultimelor estimări).

Istoria politică israeliană este bogată în răsturnări şi dezertări şi nu sunt excluse inversări ale unor alianţe.

2. GUVERN MINORITAR

În cazul în care niciun bloc nu reuşeşte să ajungă la 61 de mandate, se poate forma un Guvern minoritar cu susţinerea punctuală a unor deputaţi.

Şi în această ipoteză, cele două liste arabe israeliene se impun drept "kingmaker".

Formaţiunea Raam a lui Mansour Abbas (creditată cu şase mandate) s-a declarat în mai multe rânduri pregătită să coopereze cu blocul lui Gadi Eisenkot, iar Lista Unită a propus să ofere o "plasă de siguranţă" oricărei coaliţii care îl înlătură pe Netanyahu de la putere.

Însă principalele figuri din blocul opoziţiei s-au arătat reticente, în campania electorală, să-şi asume în mod public această ipoteză, din cauza ostilităţii unei mari părţi a electoratului evreu faţă de orice formă de alianţă cu arabii israelieni.

Netanyahu ştie bine acest lucru şi şi-a axat campania împotriva unei cooperări între blocul lui Eisenkot şi partidele arabe, pe care o prezintă drept alianţa "stângii şi a Fraţilor Musulmani", care ameninţă supravieţuirea Israelului.

3. GUVERN DE UNIUNE NAŢIONALĂ

Această ipoteză pare fantezistă, având în vedere polarizarea extremă a eşichierului politic israelian.

Însă unirea partidelor numite "sioniste" - fără formaţiunile arabe şi ultraortodocşi - este evocată cu regularitate de către comentatori.

Un sondaj publicat la jumătatea lui octombrie arăta că 55% dintre persoanele intervievate ar prefera un guvern de uniune naţională unor noi alegeri, în cazul în care în urma scrutinului nu se degajă o majoritate clară.

Acest scenariu are un precedent recent.

În 2020, Benjamin Netanyahu (dreapta) şi Benny Gantz (centru) au încheiat - în pofida unei animozităţi profunde - un acord de împărţire a puterii după trei rânduri de alegeri în mai puţin de un an, care prevedea o rotaţie în postul de premier.

Însă acest atelaj s-a prăbuşit după un an şi a antrenat noi alegeri.

Presa scrie că, în ultimele zile, preşedintele Isaac Herzog acţiona - în culise - în vederea unei apropieri între Netanyahu şi Eisenkot, în vederea repetării acestui scenariu în cazul unei paralizii.

Însă această ipoteză se loveşte de o respingere puternică a ambelor tabere, mai ales în blocul opoziţiei, care a făcut din aceste alegeri un referendum împotriva premierului în exerciţiu.

4. UN IMPAS ŞI NOI ALEGERI

În cazul în care niciun candidat nu reuşeşte să formeze un guvern, populaţia israeliană se va întoarce la urne.

În Israel au avut loc patru rânduri de alegeri începând din aprilie 2019 şi până în martie 2021, din cauza incapacităţii forţelor politice de a se înţelege asupra unui proiect comun durabil.

Candidatul desemnat de către preşedinte va avea la dispoziţie, în principiu, 28 de zile pentru a forma o coaliţie, şi o posibilă prelungire de 14 zile.

În cazul unui eşec, pot fi angajate alte proceduri înaintea unei dizolvări a noului Knesset.

O nouă campanie electorală ar prelungi instabilitatea politică într-o ţară marcată în continuare de consecinţele atacului Hamas de la 7 octombrie 2023 şi de războaie în regiune.

Până atunci, Netanyahu rămâne premier interimar.