Franţa va declara miercuri stare de urgenţă pe insula Noua Caledonie din Pacific, după ce trei tineri indigeni kanak şi un poliţist au fost ucişi în revolte legate de o reformă electorală, relatează Reuters.
Starea de urgenţă va conferi autorităţilor puteri suplimentare pentru a interzice adunările şi pentru a interzice oamenilor să se deplaseze pe insula aflată sub control francez.
Poliţiei de pe insulă i-au fost trimise întăriri după ce protestatarii au incendiat vehicule şi firme şi au jefuit magazine. Şcolile au fost închise, iar în capitală au fost restricţionate deja deplasările.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
"De la începutul săptămânii, Noua Caledonie a fost lovită de violenţe de o intensitate rară", a declarat premierul Gabriel Attal. "Niciun fel de violenţă nu va fi tolerată", a promis el, adăugând că starea de urgenţă va permite guvernului să desfăşoare mijloace ample pentru a restabili ordinea.
Mai devreme în cursul zilei, un purtător de cuvânt al preşedintelui Noii Caledonii, Louis Mapou, a declarat că trei tineri indigeni kanak au murit în timpul revoltelor. Guvernul francez a anunţat ulterior că un oficial de poliţie a murit din cauza unei răni prin împuşcare.
Revoltele au izbucnit din cauza unui nou proiect de lege, adoptat marţi de legislatorii de la Paris, care va permite rezidenţilor francezi care au locuit în Noua Caledonie timp de 10 ani să voteze în alegerile provinciale - o măsură de care unii lideri locali se tem că va dilua votul indigenilor kanak.
"Locuitorii sunt terorizaţi, sunt înarmaţi şi se organizează pentru a sta de veghe în această noapte şi a-şi proteja casele", a declarat Lilou Garrido Navarro Kherachi, în vârstă de 19 ani, care a ocolit cu maşina blocajele protestatarilor, miercuri dimineaţă, în capitala insulei, Noumea. Ea a spus că a auzit focuri de armă şi a văzut maşini şi clădiri în flăcări, inclusiv o clinică veterinară în ruină, unde vecinii au evacuat animalele înainte ca focul să se extindă. Poliţia a fost depăşită numeric de protestatari, a declarat ea pentru Reuters.
Reforma electorală este cel mai recent punct fierbinte într-o dispută care durează de zeci de ani cu privire la rolul Franţei în această insulă bogată în minerale, care se află în sud-vestul Pacificului, la aproximativ 1.500 km est de Australia.
Franţa a anexat insula în 1853 şi a acordat coloniei statutul de teritoriu de peste mări în 1946. De mult timp, aceasta este zguduită de mişcări pro-independenţă.
Pe de altă parte, Noua Caledonie este al treilea producător miner de nichel din lume, iar locuitorii au fost afectaţi de o criză în acest sector, unul din cinci locuitori trăind sub pragul sărăciei.
Guvernul francez a declarat că schimbarea regulilor de vot a fost necesară pentru ca alegerile să fie democratice, dar a declarat că nu se va grăbi să convoace un congres special al celor două camere ale parlamentului pentru a aproba proiectul de lege şi a invitat taberele pro şi contra independenţei la discuţii la Paris privind viitorul insulei, deschizând uşa unei posibile suspendări a proiectului de lege.
Principala grupare politică pro-independenţă, Frontul de Eiberare Natională Kanak şi Socialist (FLNKS), care a condamnat violenţele, a declarat că va accepta oferta de dialog a lui Macron şi că este dispusă să lucreze pentru un acord "care să permită Noii Caledonii să îşi urmeze calea spre emancipare".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
