Fondatorul mesageriei Telegram Pavel Durov era interogat luni de către judecători de instrucţie însărcinaţi cu investigaţii, la Paris, referitoare la o eventuală complicitate a platformei cu acţiuni criminale, declară surse apropiate dosarului AFP.
Antreprenorul rus, în vârstă de 40 de ani, s-a prezentat luni, purtând un costum şi o şapcă negre, la Tribunalul Judiciar din Paris.
El era însoţit de către patru dintre avocaţii săi, David-Olivier Kaminski, Christophe Ingrain, Robin Binsard şi Isaac Arnoud, şi a intrat în biroul celor doi judecători de instrucţie însărcinaţi cu dosarul.
Nici Durov şi nici avocaţii nu au vrut să facă declaraţii.
Pavel Durov, naturalizat francez în 2021, a fost convocat la un interogatoriu pe fond, al treilea de la inculparea sa, în august 2024, cu privire la numeroase infracţuni care ţin de criminalitatea organizată.
Justiţia franceză îl acuză în mare de faptul că nu a acţionatt împotriva difuzării unor conţinuturi criminale pe mesageria sa.
La primul interogatoriu pe fond, în decembrie, el a recunoscut că a ”luat cunoştinţă, în timpul arestului, de gravitatea faptelor” de care este acuzată platforma sa.
El a dat asigurări că nu a creat Telegram, în 2013, împreună cu fratele său, ”pentru cirminali”, însă prezenţa acestora, ”o fracţiune minimă”, ”a crescut, de asemenea”, a recunoscut el şi s-a angajat ”să îmbunătăţească” procesele de moderare.
De la arestarea lui Pavel Durov, la coborârea din avion, la sfârşitul lui august 2024, pe Aeroportul Bourget, autorităţile judiciare constată o mai bună colaborare a Telegram, au declarat AFP actori din domeniul luptei împotriva criminalitţii organizate.
Controlul judiciar impus lui Pavel Durov a fost relaxat de către Curtea de Apel din Paris, iar începând de la 10 iulie el se poate duce la Dubai, unde s-a stabilit, ”pe durate de 14 zile consecutive, maximum”, după ce îi informează pe judecătorii de instrucţie.
Potrivit unei surse apropiate dosarului, avocaţii săi au depus la Curtea de Apel de la Paris cereri de nulitate şi alte recursuri împotriva procedurii.
Aceştia au depus o ”problemă prioritară de constituţionalitate” (QPC) în justiţia franceză şi o procedură la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit aceleiaţi surse.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
