Partidul cancelarului german Angela Merkel, CDU, a suferit o înfrângere grea în alegerile pentru Parlamentul landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală, fost fief la şefei Guvernului, clasându-se pe a treia poziţie, cu 19% din sufragii, arată rezultatele oficiale, citate de DPA.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Pe primul loc s-a clasat partidul de centru-stânga Partidul Social-Democrat (SPD), cu 30,6% din voturi, iar pe cel de-al doilea Alternativa pentru Germania (AfD), cu 20,8% din voturi.

Aceasta este pentru prima dată când formaţiunea de extremă-dreapta intră în legislativului landului din nord-estul ţării. AfD este deja reprezentată în alte opt parlamente regionale şi, potrivit sondajelor, va intra şi în cel naţional după alegerile generale.

Evenimente

25 iunie - Medika TV - Maratonul sănătății dentare. Parteneri: Maxilomed, Regina Maria Dental Clinics
27 iunie - Maraton Profit News TV - Maraton Made in Romania (ediția a II-a)

Rezultatele înseamnă că, în pofida pierderilor suferite, SPD şi CDU vor putea forma o coaliţie pentru încă un mandat de cinci ani. Însă liderul SPD, Erwin Sellering, nu a confirmat duminică nici dacă va încerca, nici dacă va renunţa la o astfel de alianţă.

Aceste alegeri sunt considerate un test înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

Cancelarul, la putere din 2005, nu a anunţat încă dacă va candida în acest scrutin pentru al patrulea mandat. Invitată weekendul trecut la postul ARD, Angela Merkel a spus că îşi va anunţa decizia "în timp util".

Potrivit unui sondaj publicat duminica trecută de Bild am Sonntag, unul din doi germani s-ar opune ca Merkel să candideze pentru al patrulea mandat.

Seria de atacuri sângeroase care a zguduit Germania în iulie, dintre care două au fost revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, a relansat dezbaterea cu privire la politica de primire a azilanţilor a lui Merkel, care a autorizat intrarea în ţară, anul trecut, a aproximativ un milion de refugiaţi, provenind în principal din Orientul Mijlociu şi Africa.

Considerată mult timp o figură liniştitoare, supranumită "Mutti" (mama) de către compatrioţii săi, Merkel este contestată inclusiv în interiorul CDU.

În ultimele săptămâni, odată cu apropierea unui an de când a luat spectaculoasa decizie, presa germană a reconstituit cu minuţiozitate evenimentele care au determinat-o să suspende regulile europene în domeniul imigraţiei şi să autorizeze ca zeci de mii de refugiaţi să părăsească Ungaria, ţara în care au intrat prima dată în spaţiul european, pentru a trece în Austrai şi apoi în Germania.

După un an de la această decizie, există un consens asupra faptului că ea a avut dreptate să deschdă frontierele, pentru a evita o criză umanitară majoră, dar că a recunoscut prea încet consecinţele deciziei pe care a luat-o şi s-a înşelat în privinşa partenerilor ei europeni, crezând în mod eronat că ei aveau să accepte să împartă povara.

"Ea nu a înţeles că opinia publică din Germania avea să se schimbe şi nu s-a pregătit în acest sens", spune un parlamentar CDU care a lucrat îndeaproape cu cancelarul.

"Timp de luni de zile Merkel s-a închis. A fost o eroare majoră", adaugă el, amintind că formula "Wir schaffen das" (vom reuşi), pe care a spus-o pentru prima dată pe 31 august 2015, a fost mult timp singurul ei răspuns la întrebări despre modul cum va putea societatea germană să îi integreze pe nou-veniţi.

Astfel se poate explica schimbarea de ton a cancelarului, care şi-a exprimat săptămâna aceasta dorinţa, în faţa parlamentarilor CDU, ca ritmul expulzărilor solicitanţilor de azil respinşi să se accelereze.

"Lucrul cel mai important în lunile următoare este repatrierea, repatrierea şi încă o dată repatrierea", a repetat ea, potrivit unor participanţi la întâlnire.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.