Partidul de guvernământ din Georgia a anunţat miercuri că va reintroduce un proiect de lege care să impună organizaţiilor ce primesc fonduri din străinătate să se înregistreze ca agenţi străini. Anunţul, care intervine la 13 luni după ce guvernul renunţase la acest plan în urma unor proteste ample, a fost imediat criticat de UE, este privit cu îngrijorare la Washington, dar este apărat de Moscova, relatează Reuters şi AFP.
Proiectul de lege, comparat de critici cu o lege pe care liderul rus Vladimir Putin a folosit-o pentru a zdrobi disidenţa, ar impune organizaţiilor georgiene care primesc mai mult de 20% din finanţare din străinătate să se înregistreze ca "agenţi străini", altfel riscând să fie amendate.
Mamuka Mdinaradze, şeful grupului parlamentar al blocului Visul Georgian, aflat la guvernare, a declarat că partidele de opoziţie au indus în eroare publicul cu privire la această legislaţie anul trecut şi că un proiect de lege aproape identic va fi adoptat înainte ca parlamentul să se dizolve pentru alegerile din octombrie.
Visul Georgian a renunţat la o încercare de a introduce proiectul de lege în martie 2023, după două nopţi de tulburări violente la Tbilisi şi critici din partea ţărilor occidentale, care au calificat demersul drept un exemplu de regres democratic.
"O LEGE RUSĂ"
Partidul a declarat că proiectul de lege, despre care afirmă că a fost prezentat în mod eronat în mass-media, este necesar pentru a asigura transparenţa finanţării organizaţiilor care lucrează în republica din Caucaz.
Georgia a primit în decembrie statutul de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar Visul Georgian şi-a menţinut retorica împotriva organizaţiilor societăţii civile, pe care le-a acuzat că pregătesc o revoluţie.
Opoziţia georgiană a numit proiectul de lege privind agenţii străini o "lege rusă", o acuzaţie puternică într-o ţară care a ieşit din Uniunea Sovietică în 1991 şi unde Moscova este privită în general cu antipatie din cauza sprijinului acordat teritoriilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.
Parlamentarii opoziţiei au prezis miercuri că revenirea proiectului de lege va provoca o repetare a protestelor în masă care l-au zădărnicit anul trecut. Preşedinta Salome Zourabichvili, un fost aliat devenit critic al partidului de guvernământ, a acuzat guvernul de "sabotarea drumului (spre Europa) şi a viitorului" Georgiei.
DUALITATEA VISULUI GEORGIAN
Visul Georgian, care guvernează din 2012, a fost acuzat în ultimii ani de criticii interni şi occidentali de tendinţe autoritare şi de apropiere excesivă de Rusia, deşi afirmă că doreşte ca Georgia să adere atât la UE, cât şi la NATO.
Partidul a fost fondat de oligarhul prorus Bidzina Ivanishvili, fost prim-ministru al Georgiei şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din această ţară, cu avere făcută în Rusia, care este considerat în general că deţine controlul asupra ţării. La sfârşitul anului trecut, el a anunţat că revine în politică din cauza contextului geopolitic "complicat".
Guvernul Georgiei a încercat, în ultimii ani, să combine urmărirea obiectivului său de lungă durată de aderare la Uniunea Europeană cu aprofundarea relaţiilor cu China şi Rusia, cu care UE are legături tensionate.
UE ŞI SUA CRITICĂ, KREMLINUL APĂRĂ
Atunci când a acordat Georgiei statutul de candidat la aderare, în decembrie anul trecut, UE a spus că, pentru a progresa spre o viitoare aderare, Tbilisi trebuie să îşi alinieze mai mult politica externă cu Bruxelles-ul şi să facă reforme suplimentare.
Nu este de mirare că Uniunea Europeană a criticat, joi, guvernul georgian pentru că a resuscitat proiectul de lege privind "agenţii străini". Uniunea Europeană a declarat că "regretă" decizia de a reintroduce proiectul de lege. Acesta a ridicat "îngrijorări serioase", a reamintit UE într-un comunicat.
La rândul lor, Statele Unite şi-au exprimat vineri îngrijorarea cu privire la intenţia Georgiei de a retrimite parlamentului ţării controversatul proiect de lege privind "agenţii străini", care a provocat demonstraţii în 2023.
"Suntem profund îngrijoraţi de introducerea în parlamentul georgian a unei legislaţii bazate pe proiectul de lege de anul trecut privind 'agenţii străini'", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, într-un comunicat. "Acest proiect de lege reprezintă o ameninţare la adresa organizaţiilor societăţii civile (...) şi subminează angajamentul Georgiei faţă de integrarea euro-atlantică", a punctat el.
În schimb, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că cei care critică proiectul de lege "trebuie să explice mai activ absurditatea de a considera că acesta este un proiect rusesc".
Peskov a adăugat că Rusia doreşte "stabilitate şi predictibilitate" în Georgia şi a apărat proiectul de lege, spunând că "niciun stat nu doreşte interferenţe din partea altor ţări în politica internă, iar aceasta este o practică normală".
De ani de zile, Georgia doreşte să îşi aprofundeze relaţiile cu Occidentul, dar actualul partid de guvernământ este acuzat că vrea să apropie această fostă republică sovietică de Rusia.
Deşi, începând cu anii 1990, Rusia şi Georgia au avut conflicte şi chiar un război în toată regula, în august 2008, din cauza regiunilor separatiste proruse şi nu au relaţii diplomatice, Tbilisi a aprofundat legăturile cu Moscova de la începutul conflictului din Ucraina.
Tbilisi a refuzat să urmeze ţările occidentale în introducerea de sancţiuni împotriva Rusiei după invazia din Ucraina, iar anul trecut a permis companiilor aeriene ruseşti să-şi reia zborurile directe către Georgia, care fuseseră întrerupte din 2019.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
