Germania şi Franţa au îndemnat vineri statele membre UE să accepte scenariul unei Europe ”cu mai multe viteze”, respinsă de ţările din Europa de Est, cu scopul de a permite Europei să depăşească proba reprezentată de Brexit, relatează AFP.
Reuniţi la Bruxelles, liderii naţionali au dezbătut despre viitorul lor în 27, după o reuniune marcată, joi, de o confruntare cu Polonia, care a încercat, fără rezultat, să împiedice realegerea polonezului Donald Tusk la conducerea Consiliului European.
”Deviza este că suntem uniţi, dar uniţi în diversitate”, a declarat cancelarul german Angela Merkel, evocând obiectivul unui text pregătit de Cei 27 în vederea summitului de la Roma, prevăzut pe 25 martie.

Delicata pregătire a acestei ”Declaraţii de la Roma” i-a ţinut ocupaţi timp de mai multe ore pe lideri, reuniţi fără premierul britanic Theresa May, aşa cum a devenit uzanţa, la aceste reuniuni despre viitorul post-Brexit.
”Trebuie să fim capabili să avansăm mai repede în câţiva”, a subliniat şeful statului francez François Hollande, deoarece Europa a ”arătat că ea nu este capabilă să ia decizii la momentul potrivit”.

El a citat Apărarea, zona euro, armonizarea fiscală şi socială drept tot atâtea domenii în care grupuri de ţări trebuie să fie ”capabile să meargă mai repede, mai departe, fără să închidă uşa indiferent cine ar fi”.
Şi alte ţări - ca Belgia, Luxemburgul sau Spania - şi-au exprimat susţinerea faţă de acest concept.
NU O ”CORTINĂ DE FIER”
Acest secanriu nu instaurează ”o nouă Cortină de Fier între Est şi Vest”, a dat asigurări preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. ”nu asta este intenţia”, a dat el asigurări, adresându-se ţărilor din Europa de Est.
Acestea din urmă - mai ales Grupul de la Vişegrad (V4 - Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia) - sunt îngrijorate că ar putea deveni membre din zona a doua a Uniunii. ”Noi nu vom accepta vreodată să vorbim despre o Europă cu mai multe viteze”, a avertizat cu fermitate premierul polonez Beata Szydlo, apreciind că acest lucru ar ”compromite integritatea” UE.
Szydlo s-a ilustrat deja cu o zi înainte, opunându-se realegerii lui Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European. Însă Tusk a fost relaes joi cu o majoritate zdrobitoare de 27 de voturi la unul. Ca represalii, Varşovia a refuzat să accepte concluziile summitului.
Aceste concluzii pe teme variate - imigraţia, economia, Apărarea sau situaţia în Balcanii Occidentali - au fost publicate, astfel, în numele preşedintelui Consiliului European, cu ”susţinerea a 27 de state membre”, fără să influenţeze realegerea lui Tusk până în noiembrie 2019.
”Ceea ce s-a petrecut ieri (joi) nu trebuie să fie o situaţie permanentă a UE, ca o ţară să ne boicoteze întreaga muncă doar din cauza unor probleme de politică naţională”, a avertizat premierul luxemburghez Xavier Bettel, îndemnându-i pe liderii polonezi să se poarte ca nişte ”adulţi”.

Guvernul naţionalist şi conservator de la Varşovia, care-l consideră pe Tusk un inamic politic, apreciază că votul de joi este un ”precedent periculos”. El nu acceptă ca UE să poată să treacă de opoziţia unei ţări faţă de candidatura unuia dintre cetăţenii săi.
”DIKTAT”
”Noi ştim acum că este o UE sun diktatul Berlinului”, a reacţionat puternic ministrul de Externe Witold Waszczykowski, intervievat de site-ul wpolityce.pl.
Tusk a încercat vineri, la finalul dezbaterii despre viitorul Europei să împece toate sensibilităţile. ”Principalul nostru obiectiv ar trebui să fie să ne consolidăm încrederea reciprocă şi unitatea în 27”, a subliniat el.
Juncker a adresat, la rândul său, un mesaj Londrei. ”Eu sper că va veni o zi în care britanicii să urce la loc pe vaporul” european, a declarat el la finalul discuţiei în 27, fără Regatul Unit, despre viitorul post-Brexit al Uniunii Europene.




























