Parchetul Naţional Antiterorist (PNAT) a preluat ancheta cu privire la o crimă rasistă, în Var, a unui tunisian, Hichem Miraoui, ucis de către un bărbat suspectat de legături cu ultradreapta, iar investigaţiile vizează un asasinat şi o tentativă de asasinat în legătură cu o întreprindere teroristă ”comis din cauza rasei, etniei, naţiunii sau religiei” într-o asociere teroristă criminală de răufăcători - o premieră în istoria judiciară franceză -, relatează France24.
Acest parchet specializat a anchetat până acum doar planuri de atentat în legătură cu această mişcare şi le-a lăsat parchetelor locale soluţionarea altor omucideri care ţineau, în opinia sa, de dreptul comun.
PNAT a decis luni să lanseze aceste investigaţii deoarece, potrivit unei surse apropiate dosarului, suspectul, un vecin al victimei Hichem Miraoui, ar fi comis acest omor ”cu voinţa de a tulbura ordinea publică prin teroare”.
Procurorul din Draguignan a anunat iniţial că Christophe B., ”de naţionalitate franceză”, un adept al tirului sportiv, a ”difuzat înainte şi după fapte două înregistrări video (...) cu conţinut rasist şi plin de ură”.
Mai multe publicaţii i-au verificat atent profilul pe Facebook, în prezent restrâns, dar pe care încă mai apăreau marţi postătri împotriva islamului, în care-l insulta pe Emmanuel Macron sau în favoatrea ”vestelor galbene”.
Cotidianul Le Parisien scrie că Christophe B. afirma într-una dintre înregistrări că ”jură credinţă drapelului francez” şi îi îndemna pe francezi să ”tragă” în persoane de origine străină.
Potrivit BFMTV, el i-a adus un omagiu lui Jean-Marie Le Pen.
PLANURI ALE UNOR ACŢIUNI VIOLENTE
Până în prezent, PNAT - înfiinţat în iulie 2019 - s-a sesizat în privinţa extremei drepte cu privire la acţiuni violente ale unor bărbaţi izolaţi şi cu privire la mai multe grupuri ale ultradreptei, însă nu s-a implicat în niciun caz de omor.
PNAT a anchetat cu privire la membri ai grupului ultradreptei Barjols, care au plănuit o serie de acţiuni violente, inclusiv o asasinare a lui Emmanuel Macron, în 2018, în timpul ceremoniilor marcării a 100 de ani de la armistiţiul din Primul Război Mondial.
Într-un prim proces, în 2023, patru dintre ei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea. Trei dintre condamnaţi au făcut apel, iar PNAT a făcut apel împotriva achitării a opt bărbaţi.
PNAT a anchetat de asemenea cu privire la ”Action des forces opérationnelles” (AFO), suspectaă de proiecte teroriste antimusulmane.
În total 16 persoane au fost judecate, începând de la 10 iunie, cu privire la faptul că au veut, între aletele, să otrăvescă hrană halal, să ia cu asalt o moschee sau să arunce în aer o afacere cu cuşcuş.
În trecut, şase membri ai "Organisation des armées sociales", inclusiv principalul lider al acesteia, Logan Nisin, au fost condamnaţi în 2021 la pedepse de până la nouă ani de închisoare.
Logan Nisin a fost arestat în iunie 2017, după ce autorităţile şi-au exprimat îngrijorarea faţă de activitatea acestuia pe Facebook, unde a dat ”like” unui grup de ”suporteri” ai lui Behring Breivik, autorul neonazist al unui dublu atentat soldat cu 77 de morţi în Norvegia în 2011.
Ei voiau ”să declanşeze «remigraţia» în baza terorii” prin atacarea unor musulmani, arabi, persoane de culoare sau a lui Christophe Castaner, la acea vreme un purtător de cuvânt al unui Guvern Macron.
NESESIZĂRI ALE PNAT
În paralel, PNAT a decis să nu se ocupe de dosare de violenţe, eventual de crime care pot fi imputate ideologiei extremei drepte.
Recent, parchetul a fost criticat din cauză că nu s-a sesizat cu privire la uciderea unui tânăr din Mali, Aboubakar Cissé, asasinat într-o moschee, în Gard, în pofida faptului că familia acestuia i-a cerut acest lucru.
Procuroarea din Nîmes a justificat această decizie invocând faptul că suspectul, Oliver Hadzovic, un francez în vârstă de 20 de ani, a acţionat ”într-un context izolat, fără o revendicare ideologică sau o legătură cu vreo organizaţie”, dar şi pentru că avea un profil potenţial ”schizofren”.
Parchetul nu s-a sesizat nici cu privire la uciderea, în decembrie 2022, a trei kurzi, la Paris, într-un centru cultural, o sesizare cerută atunci de către fostul candidat la preşednţie Jean-Luc Mélenchon.
Inculpatul, William Malet, a recunoscut în timpul interogatoriului că a vrut ”să comită un atentat”, după care şi-a nuanţat declaraţiile şi a mărturisit ”fantasme sadice” şi o voinţă de a se sinucide.
În 2019, o anchetă cu privire la un atac la Moscheea din Bayonne, pe fondul unui rasism antimusulman, al unui octogenar, care a murit între timp, Claude Sinké, a ajuns de asemenea în dreptul comun.
Fapta a fost denunţată drept teroristă de către avocatul celor doi septuagenari răniţi, însă o expertiză a stabilit că a fost vorba despre o alterare parţială a discernământului suspectului, un fost candidat al Partidului Frontul Naţional (FN, devenit RN).
O ASCENSIUNE A ULTRADREPTEI
Libération scrie că 12 atentate atribuite unor terorisţti de extrenă dreapta au fost dejucate în Franţa începând din 2017.
Acest bilanţ era prezentat în seprembrie de către un ofiţer cu grad înalt din cadrul DGSI, cu ocazia procesului "Waffenkraft", în care compăreau patru bărbaţi din cadrul mişcării, judecaţi cu privire la planuri ale unor acţiuni violente.
Potrivit acestei surse, în întreaga lume, în perioada 2010-2020, 30 e atacuri au fost comise de către terorişti de extremă dreapta - în 11 ţări -, dintre care 46% au fost comise în Europa.
În total, ele s-au soldat cu 791 de victime - 243 de morţi şi 548 de răniţi.
Într-un articol publicat în 2021, Mediapart analiza această ”nouă ameninţare teroristă” a ultradreptei, al cărei nucleu dur este evaluat la 1.000 de activişti, cărora li se adaugă 2.000 de ”urmăritori”.
Publicaţia scria, în baza unui raport al Parchetului General al Parisului, că, ”începând din 2016, activişti ai ultradreptei se străduiesc prin faptele lor să tulbure grav ordinea publică prin intimidare sau terorare”.
În toate dosarele în curs de instrucţie, nota Parchetul General, ”viziunea lumii a activiştilor este determinată de obsesia războiulu civil interrasial”.
La fel ca în cazul de la Puget-sur-Agens, populaţiile musulmane rămân ţinta privilegiată a activiştilor ultradreptei inculpate, însă Parchetul General sublinia că ”obsesia antisemită rămâne” şi ea.
Libération subliniază o anumită ”uniformizare a modurilor de acţiue a acestor terorişti de extremă dreapta”, printr-o apetenţă devenită aproape sistematică a punerii în scenă şi difuzării online şi pe reţele de socializare a unor înregistrări video de revendicare, eventual de o filmare în direct a atentatului.
Suspectul arestat în Var, care a difuzat înainte şi după ce a trecut la fapte înregistrări video, corespunde acestui profil.
În aprilie, deputatul Thomas Portes de la Partidul La France Insoumise (LFI) a cerut să se înfiinţeze o Comisie de anchetă permanentă cu privire la o luptă împotriva grupurilor de extremă dreapta.
Într-un proiect al unei rezoluţii în acest sens, el evoca demonstraţii recente de forţă ale ”grupurilor de extremă dreapta, alimentate de o ură xenofobă şi rasistă”, care ”defilează fără ruşine pe stradă, scandând sloganuri ca «Suntem acasă la noi»”.
Deputatul sublinia că ”aceste gruopuri reprezintă o ameninţare gravă la adresa ordinii publice şi un obstacol în calea principiului nostru constituţional al fraternităţii”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
