Ridicarea epavelor germane eşuate în cel de-al Doilea Război Mondial pe porţiunea sârbească a Dunării, care au ieşit la suprafaţă din cauza nivelului foarte scăzut al apei, începe în octombrie, anunţă MTI, subliniind că epavele îngreunează traficul în defileul Porţile de Fier de opt decenii. Cel puţin 20 de nave se află în Dunăre la Prahovo, în apropiere de graniţa cu România şi Bulgaria, dintre acestea trei au devenit acum vizibile, din apă au ieşit un catarg, puntea şi o parte din cală.
La ordinul generalului-locotenent Walter Stettner Ritter von Grabenhofen, armata germană a scufundat 177 de ambarcaţiuni ale flotei germane de pe Marea Neagră între 5 şi 7 septembrie 1944, în timp ce flota se retrăgea din faţa Armatei Roşii.
Epavele au îngreunat navigaţia fluvială timp de aproape opt decenii pe porţiunea de râu de dincolo de defileul Porţile de Fier II, deoarece ele mai au la bord muniţie neexplodată, în plus epavele înseşi fac imposibilă navigaţia în unele părţi, chiar şi la un nivel ridicat al apei, precizează MTI.
Din cauza epavelor, pe o porţiune de 6 kilometri a râului partea navigabilă se reduce la un canal îngust de 50 de metri, iar din această cauză navele care vin din sens opus trebuie să aştepte adesea mai multe ore, neavând posibilitate de ocolire. Pe hărţile de navigaţie, porţiunea Dunării de la graniţa sârbo-română este marcată cu alb, ceea ce indică o zonă necartografiată. Portul Prahovo a fost deminat în urmă cu doar câţiva ani, relatează MTI.
În ultimii zece ani s-a ridicat de mai multe ori problema scoaterii din râu a epavelor din Al Doilea Război Mondial, dar acest lucru nu s-a întâmplat din cauza lipsei de fonduri. Cu toate acestea, miercuri, ministrul adjunct al transporturilor din Serbia, Veljko Kovacevic a anunţat că îndepărtarea epavelor va începe în octombrie, Serbia primind finanţare în acest scop de la Uniunea Europeană şi de la Fondul Mondial pentru Natură. Costul total al proiectului care va dura cel puţin cinci ani este estimat la 32 de milioane de euro.
Potrivit informării ministrului adjunct, România a încercat deja să scoată o epavă în anii 1980, dar aceasta a explodat, provocând moartea a două persoane, scrie MTI. Nivelul de azi al dezvoltării tehnologice face însă posibilă identificarea locului exact al muniţiei neexplodate şi a modului optim de a ajunge la ele. Tocmai astfel de riscuri i-ai împiedicat până acum pe hoţii de metale neferoase şi pe vânătorii de comori să intre în epave şi să sustragă rămăşiţele care zac în râu de opt decenii.
Conform planurilor, explorarea epavelor va dura cinci ani, deoarece scafandrii vor trebui să le dezmembreze. Odată ajunşi la materialele explozibile, acestea trebuie dezamorsate pentru a putea continua munca. Proiectul prevede plasarea unor părţi ale navelor în custodia Institutului pentru Protecţia Monumentelor Istorice, dar pe malul râului va fi instalată şi o expoziţie militară, care ar putea fi atractivă şi pentru turişti.
Rămăşiţele navelor şi ale altor ambarcaţiuni plutitoare pot fi răspândite pe o rază de cinci kilometri pe porţiunea de sub hidrocentrala Porţile de Fier II, astfel încât îndepărtarea epavelor va trebui efectuată în mai multe locuri. Deocamdată vor fi curăţate doar secţiunile cele mai critice, pentru a permite traficul în zonă. De asemenea, va fi ridicată şi o navă care, deşi nu obstrucţionează traficul, a început recent să aibă scurgeri de combustibil care pun în pericol ecosistemul râului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
