Pe măsură ce administraţia Trump a redus cu miliarde de dolari fondurile federale destinate cercetării ştiinţifice, mii de oameni de ştiinţă din SUA şi-au pierdut locurile de muncă sau granturile, iar guvernele şi universităţile din întreaga lume au văzut aici o oportunitate, relatează AP.
Programul „Canada Leads”, lansat în aprilie, speră să încurajeze următoarea generaţie de inovatori, aducând cercetători biomedici aflaţi la începutul carierei în nordul graniţei.
Universitatea Aix-Marseille din Franţa a lansat în martie programul „Safe Place for Science” (Loc sigur pentru ştiinţă), angajându-se să „primească” oamenii de ştiinţă din SUA care „se simt ameninţaţi sau împiedicaţi în cercetarea lor”.
10 iunie Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României
Programul australian „Global Talent Attraction Program”, anunţat în aprilie, promite salarii competitive şi pachete de relocare. „Ca răspuns la ceea ce se întâmplă în SUA”, a declarat Anna-Maria Arabia, şefa Academiei Australiene de Ştiinţe, „vedem o oportunitate fără precedent de a atrage aici unele dintre cele mai inteligente minţi”.
De la al Doilea Război Mondial, Statele Unite au investit sume enorme în cercetarea ştiinţifică desfăşurată în universităţi independente şi agenţii federale. Această finanţare a ajutat Statele Unite să devină cea mai importantă putere ştiinţifică din lume şi a dus la inventarea telefoanelor mobile şi a internetului, precum şi la noi metode de tratare a cancerului, a bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare cerebrale, a remarcat Holden Thorp, redactor-şef al revistei Science.
Însă astăzi, acest sistem este zdruncinat.
De când preşedintele Donald Trump a preluat funcţia în ianuarie, administraţia sa a semnalat ceea ce numeşte risipă şi ineficienţă în cheltuielile federale pentru ştiinţă şi a operat reduceri semnificative ale personalului şi finanţării acordate Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă, Institutelor Naţionale de Sănătate, NASA şi altor agenţii, precum şi reducerea fondurilor destinate cercetării acordate unor universităţi private.
Proiectul de buget al Casei Albe pentru anul viitor prevede reducerea bugetului NIH cu aproximativ 40% şi a celui al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă cu 55%.
„Administraţia Trump îşi petrece primele luni revizuind proiectele administraţiei precedente, identificând risipa şi realiniind cheltuielile pentru cercetare pentru a se potrivi priorităţilor poporului american şi pentru a continua dominaţia noastră inovatoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai.
Deja mai multe universităţi au anunţat îngheţarea angajărilor, concedierea personalului sau oprirea admiterii de noi studenţi la studii postuniversitare. Joi, administraţia Trump a revocat dreptul Universităţii Harvard de a înscrie studenţi internaţionali, deşi un judecător a suspendat această decizie.
Institutele de cercetare din străinătate urmăresc cu îngrijorare colaborările care depind de colegii din SUA, dar văd şi oportunităţi de a atrage talente.
„Există ameninţări la adresa ştiinţei... la sud de graniţă”, a declarat Brad Wouters, de la University Health Network, cel mai important spital şi centru de cercetare medicală din Canada, care a lansat campania de recrutare «Canada Leads». ”Există un întreg rezervor de talente, o întreagă generaţie care este afectată de acest moment.”
Promisiunea unui loc sigur pentru a face ştiinţă
Universităţile din întreaga lume încearcă mereu să recruteze personal de la alte universităţi, la fel cum fac companiile de tehnologie şi întreprinderile din alte domenii. Ce este neobişnuit în momentul actual este faptul că mulţi recrutori globali vizează cercetătorii, promiţându-le ceva ce pare să fie ameninţat: libertatea academică.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luna aceasta că Uniunea Europeană intenţionează „să consacre libertatea cercetării ştiinţifice în lege”. Ea a vorbit la lansarea campaniei „Alegeţi Europa pentru ştiinţă” a blocului, care era în pregătire înainte de reducerile bugetare ale administraţiei Trump, dar care a căutat să profite de momentul actual.
Eric Berton, preşedintele Universităţii Aix-Marseille, a exprimat un sentiment similar după lansarea programului „Safe Place for Science” (Loc sigur pentru ştiinţă) al instituţiei.
„Colegii noştri americani din domeniul cercetării nu sunt interesaţi în mod special de bani”, a spus el despre solicitanţi. «Ceea ce îşi doresc mai presus de toate este să îşi poată continua cercetările şi să li se respecte libertatea academică.»
Este prea devreme pentru a vorbi despre „exodul creierelor”
Este prea devreme pentru a spune câţi oameni de ştiinţă vor alege să părăsească SUA. Va dura luni de zile până când universităţile vor analiza cererile şi vor acorda finanţarea, iar cercetătorii vor avea nevoie de şi mai mult timp pentru a-şi schimba viaţa.
În plus, avansul american în finanţarea cercetării şi dezvoltării este enorm — şi chiar şi reducerile semnificative ar putea lăsa în picioare programe cruciale. Statele Unite sunt de zeci de ani principalul finanţator mondial al cercetării şi dezvoltării, incluzând investiţiile guvernamentale, universitare şi private. În 2023, ţara a finanţat 29% din cercetarea şi dezvoltarea mondială, potrivit Asociaţiei Americane pentru Progresul Ştiinţei.
Cu toate acestea, unele instituţii din străinătate semnalează un interes semnificativ din partea cercetătorilor din SUA. Aproape jumătate din cererile depuse la programul „Safe Place for Science” – 139 din 300 – au provenit de la oameni de ştiinţă din SUA, inclusiv cercetători în domeniul IA şi astrofizicieni.
Numărul candidaţilor din SUA care au aplicat în cadrul rundei de recrutare din acest an pentru Institutul de Genetică, Biologie Moleculară şi Celulară din Franţa s-a dublat faţă de anul trecut.
La Societatea Max Planck din Germania, Programul de Excelenţă Lise Meitner, destinat tinerelor cercetătoare, a atras de trei ori mai multe candidaturi din partea cercetătorilor din SUA în acest an faţă de anul trecut.
Recrutorii care lucrează cu companii şi organizaţii non-profit spun că observă o tendinţă similară.
Totuşi, există obstacole practice de depăşit pentru cei care doresc să se mute pe alt continent, a spus ea. Acestea pot include barierele lingvistice, organizarea îngrijirii copiilor sau a persoanelor în vârstă şi diferenţele semnificative între programele naţionale de pensii sau de pensionare.
Legături cu comunitatea
Brandon Coventry nu s-a gândit niciodată că va lua în considerare o carieră ştiinţifică în afara Statelor Unite. Însă reducerile fondurilor federale şi incertitudinea cu privire la acordarea unor noi subvenţii l-au făcut să se îndoiască. Deşi ezită să-şi părăsească familia şi prietenii, a depus candidaturi pentru posturi universitare în Canada şi Franţa.
„Nu am vrut niciodată neapărat să părăsesc Statele Unite, dar aceasta este o opţiune serioasă pentru mine”, a declarat Coventry, care este cercetător postdoctoral în domeniul implanturilor neuronale la Universitatea din Wisconsin-Madison.
Dar nu este uşor să renunţi la o carieră ştiinţifică şi să te muţi, cu atât mai puţin să-ţi schimbi viaţa.
Marianna Zhang studia modul în care copiii dezvoltă stereotipuri rasiale şi de gen în calitate de cercetătoare postdoctorală la Universitatea din New York, când i-a fost anulată bursa acordată de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă. Ea a declarat că a simţit că „America, ca ţară, nu mai era interesată de studierea unor întrebări precum ale mele”.
Totuşi, nu era sigură ce va face în continuare. „Nu este o soluţie uşoară, să fugi şi să te refugiezi într-o altă ţară”, a spus ea.
Programele de recrutare variază în ambiţie, de la cele care încearcă să atragă o duzină de cercetători la o singură universitate până la iniţiativa continentală „Alege Europa”.
Dar nu este clar dacă suma totală a finanţării şi a noilor posturi oferite ar putea compensa pierderile din SUA.
Chiar dacă universităţile şi institutele se gândesc să recruteze talente din SUA, reducerile de fonduri sunt întâmpinate mai degrabă cu îngrijorare decât cu bucurie.
„Ştiinţa este o activitate globală”, a declarat Patrick Cramer, directorul Societăţii Max Planck, subliniind că seturile de date şi descoperirile sunt adesea împărtăşite între colaboratori internaţionali.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
