Prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, a declarat că este din ce în ce mai probabil ca etnicii armeni să fugă din regiunea separatistă Nagorno-Karabah, unde sunt majoritari, şi a acuzat Rusia, care în mod tradiţional era aliata Erevanului în conflictul cu Azerbaidjanul, că nu a reuşit să asigure securitatea în enclava separatistă, relatează Reuters.
În cazul în care 120.000 de persoane s-ar îndrepta spre Armenia prin coridorul Lacin, mica ţară din Caucazul de Sud s-ar putea confrunta cu o criză atât umanitară, cât şi politică.
"Dacă nu sunt create condiţii adecvate pentru ca armenii din Nagorno-Karabah să trăiască în casele lor şi nu există mecanisme eficiente de protecţie împotriva epurării etnice, creşte probabilitatea ca armenii din Nagorno-Karabah să vadă în exilul în patria lor singura modalitate de a-şi salva viaţa şi identitatea", a declarat Paşinian într-un discurs adresat, duminică, naţiunii.
"Responsabilitatea pentru o astfel de evoluţie a evenimentelor va cădea în întregime asupra Azerbaidjanului, care a adoptat o politică de purificare etnică, şi asupra contingentului rus de menţinere a păcii din Nagorno-Karabah", a spus el, potrivit unei transcript publicat de guvern.
El a adăugat că parteneriatul strategic armeano-rus "nu este suficient pentru a asigura securitatea externă a Armeniei", sugerând că va revizui relaţiile cu Moscova.
Săptămâna trecută, Azerbaidjanul a obţinut o victorie asupra etnicilor armeni care controlau regiunea separatistă Karabah de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Un consilier al liderului armenilor din Karabah a declarat duminică dimineaţă pentru Reuters că populaţia va pleca deoarece nu se simte în siguranţă sub conducerea azeră.
Rusia a acţionat ca garant pentru un acord de pace care a pus capăt unui război de 44 de zile în Karabah în urmă cu trei ani, dar mulţi armeni acuză Moscova că nu a protejat regiunea.
PAŞINIAN ACUZĂ PRESA RUSĂ CĂ DUCE UN RĂZBOI INFORMAŢIONAL ÎMPOTRIVA SA
Oficialii ruşi spun că Paşinian este vinovat de propria gestionare defectuoasă a crizei şi au declarat în mod repetat că Armenia, care se învecinează cu Turcia, Iran, Azerbaidjan şi Georgia, are puţini alţi prieteni în regiune.
"Guvernul îi va accepta pe fraţii şi surorile noastre din Nagorno-Karabah cu toată grija", a declarat duminică Paşinian.
El a avertizat, pe de altă parte, că unele forţe - pe care nu le-a numit - încearcă să alimenteze o lovitură de stat împotriva sa şi a acuzat mass-media ruse că se angajează într-un război informaţional împotriva sa.
"Unii dintre partenerii noştri depun din ce în ce mai multe eforturi pentru a expune vulnerabilităţile noastre de securitate, punând în pericol nu doar securitatea şi stabilitatea noastră externă, ci şi internă, încălcând în acelaşi timp toate normele de etichetă şi corectitudine în relaţiile diplomatice şi interstatale, inclusiv obligaţiile asumate în cadrul tratatelor", a declarat Paşinian în discursul său de duminică. "În acest context, este necesar să transformăm, să completăm şi să îmbogăţim instrumentele de securitate externă şi internă ale Republicii Armenia", a adăugat el.
Armenii din Karabah - un teritoriu recunoscut la nivel internaţional ca parte a Azerbaidjanului, dar care anterior scăpase de sub controlul Baku - au fost forţaţi să declare o încetare a focului la 20 septembrie, după o operaţiune militară fulgerătoare de 24 de ore a armatei azere, mult mai numeroasă.
Azerbaidjanul afirmă că le va garanta drepturile şi va integra regiunea, dar armenii spun că se tem de represiune.
EXOD ÎN MASĂ DIN KARABAH?
"Poporul nostru nu vrea să trăiască ca parte a Azerbaidjanului. 99,99 la sută preferă să părăsească pământurile noastre istorice", a declarat pentru Reuters David Babaian, consilier al lui Samvel Şahramanian, preşedintele autointitulatei Republici Arţah. "Soarta bieţilor noştri oameni va rămâne în istorie ca o ruşine, o ruşine pentru poporul armean şi pentru întreaga lume civilizată", a mai spus Babaian. "Cei responsabili pentru soarta noastră vor trebui într-o zi să răspundă în faţa lui Dumnezeu pentru păcatele lor", a adăugat liderul armenilor din Karabah.
Liderii armeni din Karabah au declarat că toţi cei care au rămas fără adăpost în urma operaţiunii militare azere şi care doresc să plece vor fi escortaţi în Armenia de către forţele de menţinere a păcii ruse.
Reporterii Reuters din apropierea satului Kornidzor, aflat la graniţă, au văzut câteva maşini încărcate trecând în Armenia.
Un exod în masă ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, unde trăieşte un mozaic de etnii şi care este străbătută de conducte de petrol şi gaze. Rusia, Statele Unite, Turcia şi Iranul se luptă aici pentru influenţă.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt în mod decisiv unuia dintre "conflictele îngheţate" vechi de zeci de ani, de la dizolvarea Uniunii Sovietice. Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat că "pumnul său de fier" a aruncat în istorie ideea unui Karabakh independent al etnicilor armeni şi că regiunea va fi transformată într-un "paradis", ca parte a Azerbaidjanului.
Armenia afirmă că peste 200 de persoane au fost ucise şi 400 rănite în operaţiunea militară azeră.
Soarta populaţiei de etnie armeană a stârnit îngrijorări la Moscova, Washington şi Bruxelles.
KARABAH, O REGIUNE ZBUCIUMATĂ DE ISTORIE
Regiunea Nagorno-Karabah, căreia armenii îi spun Arţah, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicată atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Pe măsură ce Uniunea Sovietică s-a destrămat, armenii de acolo s-au debarasat de controlul azerilor şi au capturat teritoriul vecin în ceea ce este cunoscut acum ca primul război din Karabah. În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutaţi.
În 2020, după zeci de ani de conflicte armate sporadice, Azerbaidjanul, susţinut de Turcia, a câştigat în mod decisiv cel de-al doilea război din Karabah, care a durat 44 de zile, recucerind teritoriul din Karabah şi din împrejurimi. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, pe care armenii acuză acum Moscova că nu l-a garantat.
Autorităţile armene din regiune au declarat sâmbătă târziu că aproximativ 150 de tone de ajutor umanitar din Rusia şi alte 65 de tone de făină trimise de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii au ajuns în regiune.
Cu 2.000 de forţe de menţinere a păcii în regiune, Rusia a declarat că, în conformitate cu termenii încetării focului, şase vehicule blindate, peste 800 de arme de calibru mic, arme antitanc şi sisteme portabile de apărare antiaeriană, precum şi 22.000 de cartuşe, au fost predate până sâmbătă.
În Armenia a fost pregătit spaţiu pentru a găzdui 40.000 de persoane din Karabah.
Azerbaidjanul, care este majoritar musulman, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
