O divulgare a unor fişiere atribuite poliţiei chineze, predate de către o sursă anonimă cercetătorului german Adrian Zenz - inclusiv mii de fotografii ale unor deţinuţi, inclusiv femei, minori şi bătrâni -, relevă situaţia musulmanilor uiguri din provincia chineză Xinjiang, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Aceste documente au fost publicate marţi de un grup de 14 publicaţii internaţionale, între care ziarul francez Le Monde şi postul britanic BBC, în timp ce Înaltul Comisar ONU însărcinat cu Drepturile Omului Michelle Bachelet începe o vizită - foarte aşteptată - în această vastă regine situată în nord-vestul Chinei.

Ele au fost predate de către o sursă anonimă cercetătorului german Adrian Zenz, primul care a acuzat regimul comunist chinez, în 2018, de faptul că a internat peste un milion de uiguri în centre de reeducare politică.

Beijingul a dezminţit mereu această cifră, denunţă ”minciuna secolului” şi susţine că aceste instalaţii sunt de fapt ”centre de formare profesională” menite să deradicalizeze persoane tentate de islamism sau separatism, în urma unei serii de atentate care au însângerat regiunea.

Însă documentele publicate marţi tind să dovedească faptul că prezenţa unor ”stagiari” în aceste centre nu este cu nimic voită.

”Ele sparg spoiala propagandei chineze”, declară BBC Adrian Zenz.

CEI CARE ÎNCEARCĂ SĂ EVADEZE SUNT UCIŞI

Între cele peste 2.800 de fotografii de identitate ale unor deţnuţi se află şi cea a lui Zeytunigul Ablehet, o adolescentă în vârstă de 17 ani, arestată din cauză că a ascultat un discurs interzis, dar şi a lui Bilal Qasim, în vârstă de 16 ani, condamnat se pare din cauza unor legături cu alţi deţinuţi.

O femeie istovită şi slăbită, Anihan Hamit, în vârstă de 73 de ani la momentul arestării, este cea mai în vârstă de pe această listă.

În altă imagine apar gardieni înarmaţi - cu bastoane - imobilizând un deţinut înlănţuit.

Documente scrise acreditează ideea unei reprimări ordonate de la vârsful statului chinez.

Un discurs atribuit ministrului Poliţiei Zhao Kezhi, în 2018, arată că preşedintele chiez Xi Jinping este cel care a ordonat creşterea centrelor de detenţie.

Potrivit lui Zhao Kezhi, cel puţin două milioane de locuitori din sudul Xinjiangului ar fi ”grav influenţaţi de infiltrarea gândirii extremiste”.

Uigurii reprezintă aproape jumătate din populaţia de 26 de milioane de persoane a Xinjiangului.

Chen Quanguo, conducătorul regiunii în 2017, le ordona, într-un discurs, atunci, gardienilor să-i omoare pe cei care încearcă să evadeze şi ”să supravegheze îndeaproape credincioşii”.

Beijingul respinge în mod categoric concluziile lui Adrian Zenz. Acestea sunt doar ”ultimul exemplu al denigrării Xinjiangului de către forţe anti-chineze”, denunţă marţi un purtător de cuvţnt al diplomaţiei chineze, Wang Wenbin.

BERLINUL CERE BEIJINGULUI ”CLARIFICĂRI”

Pe de altă parte, şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock îi cere omologului său chinez Wang Yi ”clarificări”. în urma acestor dezvăluiri cu privire la reprimarea minorităţii musulmane uigure.

Aceste documente ar proveni din piratarea unor computere ale poliţiei provinciei Xinjiang, unde Beijingul este acuzat de o reprimare feroce a uigurilor.

”Ministrul (german) de Externe a evocat relatări şocante şi noi documente cu privire la încălcări grave ale drepturilor omului în Xinjiang şi a cerut clarificări cu privire la aceste acuzaţii”, anunţă ministerul german de Externe în urma unei întrevederi prin legătură video a lui Baerbock cu Wang Yi.

”Drepturile omului, în apărarea cărora Germania s-a angajat în lumea întreagă, sunt o componentă elementară a ordinii internaţionale”, subliniază în comunicat ministerul.

Între aceste documente se află mii de fotografii de identitate, prezentate ca fiind făcute în ”tabere de detenţie” din regiune şi în care apar feţe ale unor ”persoane deţinute”, inclusiv adolescenţi şi bătrâni.

Xinjiangul (nord-vest), însângerat mult timp de atentate atribuite unor separatişti şi islamişti uiguri, face de câţiva ani obiectul unei reprinări a Beijingului, în numele luptei împotriva terorismului.

Studii occidentale acuză China de internarea a cel puţin un milion de uiguri şi membri ai altor minorităţi musulmane în tabere de reeducare, cărora le-ar impune ”muncă forţată” şi ”sterilizarea forţată”.

Statele Unite acuză China de ”genocid” în Xinjiang.

BACHELET, ÎN XINJIANG

Înaltul Comisar ONU însărcinat cu Drepturile Omului Michelle Bachelet efectua marţi o vizită în această regiune.

Această vizită se desfăşoară aproape cu uşile închise.

Delegaţia ONU a fost plasată într-o ”bulă sanitară”, în numele situaţiei epidemiei covid-19 în China, departe de presa străină.

Niciun detaliu despre locurile pe care urma să le viziteze Michelle Bachelet nu a fost făcut public, ceea ce ridică întrebări despre libertatea reală de care dispune aceasta pe teren.

China şi-a afişat deja obectivele.

Într-o întâlnire tête-à-tête, luni, la Canton (sud), cu Michelle Bachelet, ministrul chinez de Externe Wang Yi şi-a exprimat speranţa ca şederea acesteia să ajute ”la clarificarea dezinformării” cu privire la ţara sa, potrivit Ministerului chinez de Externe.

”Sperăm ca această vizită să vă permită să mergeţi la fondul lucrurilor, să vorbiţi despre fapte şi realitat, pentru a reduce la tăcere zvonuri şi minciun”, a subliniat Wang Yi.

Michelle Bachelet este primul oficial ONU de rang înalt în domeniul drepturilor omului care efectuează o vizită în China din 2005 încoace, după mai mulţi ani de negocieri cu Beijingul asupra condiţiilor vizitei sale în Xinjiang.

Ea a dat asigurări luni, într-o conferinţă video cu reprezentanţi ai ambasadelor din China, că va vizita centre de detenţie şi că va dscuta cu activişti ai drepturilor omului, potrivit unr surse diplomatice.

Xinjiang : une fuite de fichiers jette une lumière crue sur les détentions des Ouïghours
viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.