Curtea de Casaţie franceză a confirmat miercuri condamnarea lui Nicolas Sarkozy în dosarul Bygmalion - a doua condamnare penală definitivă în cazierul judiciar al fostului şef de stat după cea în dosarul interceptărilor (Bismuth) - la 14 februarie 2024, de către Curtea de Apel din Paris, la un an de închisoare, dintre care şase luni cu executare, cu privire la finanţarea ilegală a campaniei sale prezidenţiale din 2012, în care a fost înfrânt, şi a dispus măsuri alternative cu privire la partea nesuspendată a pedepsei, relatează Le Monde.
Această procedură în casaţie - care a fost împinsă în plan secund de încarcerea fostului preşedinte francez la Centrul Penitenciar Santé, la Paris, în dosarul libian -, prin care a fost suspendată pedepsa la care a fost cndamnat, era ultimul recurs în dreptul francez în dosarul Bygmalion.
În acest dosar, investigaţiile au arătat că, cu scopul de a ascunde o ”explozie” a cheltiielilor sale de campanie - de aproape 43 de milioane de euro, mult peste un maximum autorizat de 22,5 milioaned e euro -, s-a creat un sistem de dublă facturare prin care o mare parte a costului mitingurilor a fost atribuită partidului Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP - devenit în 2015 Partidul Les Républicains, LR, dreapta) sub acoperirea unor convenţii fictive.
Spre deosebire de ceilalţi coinculpaţi, fostul preşedinte francez nu a fost incupat cu privire la acest sistem de facturi false, ci a fost incupat ca beneficiar, în calitate de candidat la preşedinţie, a unei finanţări politice ilegale.
În prima instanţă, la fel ca în apel, Nicolas Sarkozy a contestat ”viguros orice responsabilitate penală” şi a denunţat ”fabule” şi ”minciuni”.
Pedeapsa în apel, cu privire la care curtea a dispus măsuri alternative prvind partea cu executare, a fost redusă la jumătate faţă de condamnarea sa în primă instanţă, în 2021, la un an de închisoare cu executare.
Trei dintre cei zece condamnaţi în apelul procesului Bygmalion s-au alăturat recursului - fostul director de campanie Guillaume Lambert şi fostele cadre UMP Eric Cesari şi Pierre Chassat.
În decembrie 2024, Curtea de Casaţie a confirmat definitiv o condamnare a lui Nicolas Sarkozy la un an de închisoare cu executare, prin purtarea unei brăţări electronice, cu privire la corupţie şi trafic de influenţă în dosarul inteceptărilor - denumit Bismuth.
Fostul şef de stat francez, în vîrstă de 70 de ani, a purtat o brăţară electronică în perioada februarie-mai, după care a obţinut o eliberare condiţionată, înainte să ispăşească jumătate din pedeapsă, din cauza vârstei înaintate.
PROCES ÎN APEL ÎN DOSARUL LIBIAN
O mouă condamnare definitivă ar putea complica şi mai mult perspectivele judiciare ale lui Nicolas Sarkozy, care se pregăteşte în vederea unui proces în apel în dosarul libian, prevăzut în perioada 15 martie-3 iunie.
La 25 septembrie, Tribunalul Corecţional din Paris l-a condamnat la cinci ani de închsoare pentru că şi-a lăsat cu bună-ştiinţă colaboratorii să facă demersuri în Libia lui Muammar al-Gaddafi cu scopul de a obţine o finanţare ocultă a campaniei sale prezidenţiale victorioase din 2007.
În vederea stabilirii pedepsei, tribunalul din paris a ţinut cont de dosarul interceptărilor şi l-a acuzat pe Sarkozy de ”relativizarea acestei condamnări” prin ”minimalizarea gravităţii faptelor”, însă a îndepărtat, în schimb, condamnarea în dosarul Bygmalion, care nu era definitivă atunci.
Nicolas Sarkozy, care-şi clamează nevinovăţia, a fost încarcerat timp de trei săptămâni la Închisoarea Santé - o detenţie fără precedent a unui fost şef de stat în istoria Republicii franceze, care a provocat dezbateri aprinse.
Curtea de Apel din Paris l-a pus în libertate sub control judiciar la 10 noiembrie.
Fostul preşedinte urmează să-şi relateze experienţa carcerală într-o carte - ”Le Journal d’un prisonnier” -, care urmează să apară la exect o lună de la ieşirea sa din încisoare.
Anunţarea publicării acestei cărţi provoacă deja numeroase reacţii în lumea politică şi mediatică.
Unii o consideră o tentativă de reabilitare, alţii o voinţă de a prezenta o mărturie inedită despre condiţia carcerală a unui fost şef de stat.
În această carte, care urmează aă apară la 10 decembrie, el promite să revină asupra condiţiilor de detenţie în Închisoarea Santé, să reflecteze cu privire la justiţie şi politică şi la consecinţele personale şi publice ale condamnărilor sale.
Cartea ar putea să influenţeze perspectiva opiniei publice cu privire la afaceri judiciare în curs, în timp ce fostul preşedinte continuă să denunţe o nedreptate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
