Benjamin Netanyahu a fost însărcinat să formeze viitorul Guvern israelian, care ar urma să-şi înceapă activitatea sub semnul necazurilor judiciare ale premierului în exerciţiu şi iniţiativei aşteptate din partea Statelor Unite de a rezolva conflictul cu palestinienii, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La o săptămână după alegerile legislative anticipate, preşedintele israelian Reuven Rivlin i-a trimis lui Netanyahu o scrisoare în care-l nominalizează să formeze o coaliţie guvernamentală, într-o ceremonie transmisă miercuri în direct de televiziuni.

”65 de deputaţi (din 120) v-au recomandat”, a spus preşedintele israelian adresându-se premierului în exerciţiu, în urma unor consultări cu liderii partidelor din nou Parlament.

”Este a cincea oară când sunt însărcinat să formez Guvernul Israelului. Nu există un privilegiu mai important în viaţa democratică”, a declarat Netanyahu.

”Sunt conştient de amploarea responsabilităţii (...) şi voi acţiona ca emisar al tuturor, al celor care au votat cu mine şi al celor care nu au votat cu mine”, a adăugat el.

El are un termen de 28 de zile pentru a se înţelege cu partenerii săi asupra unui acord de guvernământ. Termenul poate fi prelungit cu 14 zile.

În cazul în care-şi atinge scopul, Netanyahu, în vârstă de 69 de ani, o figură atât de dominantă încât pare imbatabilă, urmează să înceapă al cincilea mandat. Aflat la putere neîntrerupt din 2009 şi de 13 ani în total, punând la socoteală şi mandat precedent din perioada 1996-1999, el ar urma să depăşească în iulie recordul de longevitate al lui David Ben Gourion, părintele fondator al statului Israel.

În perioada 2015-2019, aflat la şefia unui guvern considerat cel mai de drepta din istoria israeliană, Netanyahu ar urma să conducă o coaliţie cel puţin la fel de dreapta, alcătuită din formaţiuni mai mult sau mai puţin radicale şi mai mult sau mai puţin religioase şi de partide ultraortodoxe care-i reprezintă pe cei aproximativ 10% dintre israelienii care urmează în mod riguros regulile iudaismului.

Acest tactician va avea delicata sarcină să concilieze exigenţele şi interesele contradictorii ale viitorilor săi aliaţi, începând cu partidul naţionalist şi laic Israel Beiteinou şi partidele ultraortodoxe.

PROBLEME JUDICIARE

Liderul Israël Beiteinou, Avigdor Lieberman s-a declarat pregătit să meargă până la noi alegeri în cazul în care o lege cu privire la serviciul militar al ultraortodocşilor nu este adoptată aşa cum a propus-o el pe când era ministru al Apărării în Guvernul precedent.

Această lege anulează scutirea sistematică de la serviciul militar, de care beneficiază zeci de mii de studenţi ai unor şcoli talmudice.

Această scutire este percepută ca o nedreptate de către o bună parte a populaţiei ţării. Însă ea constituie o linie roşie pentru partidele ultraortodoxe. Deâinând 16 mandate, acestea afirmă că se tem că ea ar putea să conducă la noi alegeri.

Comentatori anticipează că, dincolo de aceste poziţii, pragmatismul ar urma să prevaleze.

Una dintre probleme este în ce măsură problemele judiciare ale lui Netanyahu urmează să interfereze în târguieli.

Procurorul general a anunţat în februarie că intenţionează să-l inculpe pe Netanyahu de corupţie, fraudă şi abuz de încredere în trei cazuri distincte. Netanyahu îşi clamează nevinovăţia.

PLAN DIPLOMATIC

Unul dintre partenerii săi potenţiali, Bezalel Smotrich, un naţionalist religios, este în mod deschis favorabil unei iniţiative legale în vederea protejării premierului în exerciţiu de prodeduri judiciare.

Aceste dosare au alimentat speculaţii cu privire la un compromis care să-i garanteze lui Netanyahu că partenerii săi nu-l lasă, în cazul în care devine şef al guvernului israelian, să fie inculpat.

Netanyahu a anunţat în campania electorală că este pregătit să înceapă să anexeze coloniile israeliene din Cisiordania, un teritoriu palestinian ocupat de Israel. Mulţi membri ai potenţialei sale majorităţi susţin o anexare cel puţin parţială.

Primii paşi ai Guvernului ar putea să coincidă cu prezentarea planului diplomatic - care se lasă aşteptat de luni de zile al administraţiei americane a lui Donald Trump, marea aliată a lui Netanyahu.

Conţinutul planului este ţinut secret.

Palestinienii au repetat neîncetat că ei nu vor lua nimic de bun de la o administraţie care şi-a manifestat, în ochii lor, un parti-pris scandalos în favoarea Israelului.

Administraţia Trump s-a impus prin rupturi diplomatice în beneficiul Israelului, măsuri în detrimentul palestinienilor, refuzul de a se angaja în favoarea creării unui stat palestinian, tăcerea cu privire la colonizare şi, recent, cu privire la posibilitatea anexării coloniilor. Netanyahu urmează să se poziţioneze atât faţă de iniţiativa americană, cât şi faţă de majoritatea sa.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.