Un neonazist german a mărturisit miercuri, în timpul procesului, că a ucis un ales regional care apăra cauza migranţilor, un asasinat care a condus la o conştientizare a ameninţării tot mai mari pe care o reprezintă extrema dreaptă în această ţară, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Am tras de aproape” în Walter Lübcke, a recunoscut Stephan Ernst, în vârstă de 46 de ani, potrivit unei declaraţii citite de avocatul său la tribunalul de mare instanţă din Frankfurt.

El este acuzat de Parchetul federal german, însărcinat cu dosare teroriste, de proiectarea asupra acestui ales a ”urii sale xenofobe” şi de faptul că l-a ucis acasă la ales, la Kassel, cu un glonţ în cap, la 1 iunie 2019.

Stephan Ernst a mărturisit iniţial crima, după care a retractat şi l-a acuzat pe presupusul său complice Markus Hartmann, de asemenea judecat în acest proces, de la 16 iunie.

Parhetul îl acuză totodată de ”omor agravat” şi ”tentativă de omor agravat” cu arma albă al unui refugiat irakian în 2016, acuzaţii pe care le-a respins miercuri.

El riscă închisoarea pe viaţă.

Este pentru prima oară de la al Doilea Război Mondial când un caz de acest tip este judecat în ţară.

”CRUD ŞI LAŞ”

În declaraţia sa, Stephan Ernst precizează că a acţionat împreună cu complicele său Markus Hartmann, prezent alături de el la momentul asasinatului.

El cere scuze familiei alesului. ”Ştiu, ceea ce am făcut Hartmann şi cu mine va rămâne de neiertat pentru totdeauna”.

”A fost crud şi laş”, a recunoacut el, ”dar nu pot schimba nimic”.

”Nimeni nu ar trebui să moară pentru că are altă părere”, mai declară el.

Presupusul său complice este acuzat de parchet de faptul că l-a antrenat la tir, în pădure, ”inclusiv cu arma folosită” în crimă, fără să fie, însă, ”la curent cu planurile reale” ale lui Stephan Ernst.

Cei doi suspecţi au asistat împreună, potrivit anchetatorilor, la o reuniune publică în cursul căreia Walter Lübcke şi-a exprimat susţinerea faţă de politica migratorie generoasă a cancelarului Angela Merkel.

Peste un milion de refugiaţi au fost primiţi în Germania în 2015 şi 2016. Ulterior, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) a intrat zgomtots în Parlament, în alegerile legislative din 2017.

Stephan Ernst le era cunoscut autorităţilor încă de la sfârşitul anilor '80, ca un simpatizant neonazist potenţial violent.

În 1993 el este suspectat de planificarea unui atentat cu bombă împotriva unui centru pentru solicitanţi de azil. În 2009, el participa la o revoltă rasială, la Dortmund.

TERORISM ”BRUN”

În pofida acestui trecut încărcat, serviciile de informaţii au încetat, în ultimii ani, să-l supravegheze.

Ancheta a dezvăluit altă eroare a poliţiei, acuzată deja adesea în trecut de complezenţă faţă de neonazişti. Ea nu a semnalat autorităţii care emite permise de port de armă faptul că presupusul complice era un membru activ al ultra-dreptei. Acest lucru i-a permis să-şi procure pistoale şi puşti.

Moartea lui Walter Lübcke, un membru al Uniunii Creştin Democrate (CDU, conservatori) al lui Angela Merkel, a trezit spectrul terorimului ”brun” în ţară.

Subestmată în anii 2000 de către autorităţi - în pofida uciderii a opt imigranţi turci, unuia grec şi uneipoliţiste germane de către gruparea neonazistă NSU - ameninţarea este percepută în prezent drept o provocare crucială la adresa securităţii interne.

În octombrie 2010, un simpatizant al extremei drepte aproape a comis un masacru de Yom Kippour, într-o sinagogă, la Halle, în estul ţării. El a tras, până la urmă, într-o trecătoare şi a ucis un bărbat într-un restaurant frecventat de imigranţi.

În februarie, un bărbat a ucis nouă persoane în două baruri, la Hanau, în apropiere de Frankfurt, iar apoi s-a sinucis.

Grupări suspectat de pregătirea unor atacuri xenofobe sau antisemite sunt destructurate cu regularitate.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.