Mniştrii de Externe din statele membre NATO se reunesc marţi la Riga pentru a discuta despre felul în care să reacţioneze - prin planuri de urgenţă în cazul unei eventuale invazii - faţă de o consolidare a prezenţei militare ruse la frontiera cu Ucraina, în contextul unei multiplicări a unor temeri cu privire la eventuală agresiune rusă împotriva Ucrainei, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Această reuniune, prevăzută de mult timp, se desfăşoară timp de două zile şi are loc în contextul unei instabilităţi pe flancul de est al NATO, iar aliaţi urmează să abordeze de asemenea criza migraţiei orchestrată de Belarus, aliatul Kremlinului.

Occidentul, inclusiv Statele Unite, se tem că Rusia ar putea invada Ucraina şi acuză Kremlinul de comasarea unor forţe la frontiera ruso-ucraineană.

”Intenţiile ruse nu sunt clare, însă există o concentrare neobişnuită de forţe a doua oară în acest an”, a declarat AFP secretarul general al NATO Jens Stoltenberg în cursul unei vizite la forţele Alianţei în Letonia.

”Vedem blindate grele, drone, sisteme de război electronic şi zeci de mii de militari pregătiţi de luptă”, a subliniat el.

Moscova, care a invadat Peninsula ucraineană Crimeea în 2014 şi care îi susţine pe separatiştiiproruşi care luptă împotriva Kievului în Donbas, neagă că pregăteşte un atac şi acuză NATO de alimentarea tensiunilor.

Diplomaţi NATO sunt nesiguri în privinţa intenţiilor preşedintelui rus Vladimir Putin, însă miniştrii urmează să dicute planuri de urgenţă în cazul unei eventuale invazii.

Alianţa condusă de către Statele Unite intenţionează să meargă pe o linie fină. Ea vrea să arate Kremlinului că va avea scump de plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei, evitând să-l provoace.

Oficialii se aşteaptă la negocieri cu privire la susţinere suplimentară a armatei ucrainene şi la o eventuală consoldare a forţelor NATO desfăşurate pe flancul de est.

Ei subliniază însă că Ucraina, care aspiră la aderarea la NATO şi care şi-a trimis ministrul de Externe la Riga, nu este apărată de pactul apărării colective a Alianţei.

”Nu vrem să lăsăm să planeze vreo îndoială în mintea oamenilor cu privire la faptul că vor exista consecinţe grave, consecinţe strategice în provinţa Rusiei, dacă ea continuă calea pe care ne temem că o poate lua”, declară un oficial american de rang înalt.

”Este vorba despre găsirea unor semne bune şi unei poziţii potrivite de dsuasiune care să conducă la o dezescaladare şi nu la o escaladare”, subliniază el.

Preşedintele american Joe Biden a anunţat vineri că probabil va dscuta cu omologii săi rus Vladimir Putin şi ucrainean Volodimir Zelenski pentru a împiedica o amplificare a tensiunilor.

Aceste tensiuni tot mai puternice în centrul cărora se află Ucraina au loc în contextul în care state membre NATO - Polonia, Lituania şi Letonia - se confruntă cu altă ameninţare din est.

Cele trei ţări acuză aliataul Moscovei, Belearusul, de orchestrarea crizei migraţiei şi se exercitarea asupra Uniunii Europene (UE) a unei ameninţări ”hibride”, în urma impunerii unor sancţiuni europene, acuzaţii pe care Minskul le dezminte.

NATO şi-a exprimat ”solidaritatea” faţă de membri din est, însă s-a ţinut la distanţă, considerând că nivelul ameninţării provocate de criza migraţiei se află sub nivelul unei eventuale agresiuni active.

Preşedintele polonez Andrzej Duda a evocat o creştere a numărului forţelor NATO desfăşurate pe flancul de est, în cursul unei reuniuni cu Jens Stoltenberg, săptămâna trecută.

Însă o decizie de declanşare a unor consultări de urgenţă, în virtutea Articolului 4 al Alianţei pare că a fost suspendată pentru moment.

Jens Stoltenberg şi preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen s-au angajat, în cadrul unui turneu comun în ţările baltice, duminică, să-şi intensifice cooperarea împotriva acestor provocări.

Tensiunile de-a lungul frontierelor de est ale NATO şi UE s-au mai calmat după ce unii migranţi au început să întoarcă acasă, în Irak, însă Varşovia şi Vilniusul insistă asupra faptului că această criză a migraţiei este departe de a se fi terminat.

”Nu există nicio îndoială că regimul (preşedintelui belarus Aleksandr) Lukaşenko şi forţele care-l susţin continuă să testeze unitatea lumii occidentale şi capacitatea acesteia de reacţie”, apreciază preşedintele belarus Gitanas Nauseda.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.