NATO a anunţat vineri planuri de întărire a apărării pe flancul estic al Europei, la două zile după ce Polonia a doborât drone ce îi încălcaseră spaţiul aerian, în prima acţiune de acest gen a unui membru al alianţei occidentale de când Rusia şi-a lansat războiul de agresiune în Ucraina, relatează Reuters.
„Noi, ca NATO, trebuie să ne exprimăm clar hotărârea şi capacitatea de a ne apăra teritoriul, şi exact asta este menirea operaţiunii Eastern Sentry (Santinela Estică - n.r.)”, a declarat secretarul general al NATO Mark Rutte într-o conferinţă de presă susţinută la sediul NATO din Bruxelles.
„Această activitate militară va începe în zilele următoare şi va implica o serie de resurse din partea aliaţilor, inclusiv Danemarca, Franţa, Regatul Unit, Germania şi alţii”, a spus el, stând alături de comandantul suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich de la Forţele Aeriene ale SUA.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Rutte a declarat că NATO încă evaluează posibila intenţie din spatele incursiunii dronelor în spaţiul aerian polonez, care a dus la doborârea mai multor drone de către forţele poloneze şi aliate - prima dată când NATO a întreprins o astfel de acţiune de la invazia Rusiei în Ucraina în 2022. El a afirmat însă că acţiunea Rusiei a fost „nesăbuită şi inacceptabilă”, indiferent dacă a fost intenţionată sau nu.
Rusia a declarat că forţele sale atacau Ucraina în momentul incursiunii dronelor şi că nu intenţionase să lovească niciun obiectiv din Polonia. Varşovia a respins această explicaţie, afirmând că incursiunea a fost un atac deliberat.
RĂSPUNS FLEXIBIL DE-A LUNGUL FLANCULUI DE EST
La rândul său, generalul Grynkewich a declarat că Eastern Sentry a fost concepută ca o operaţiune flexibilă şi integrată pentru a consolida apărarea de-a lungul întregului flanc estic al NATO, care se întinde de la statele baltice în nord până la România şi Bulgaria în sud.
„Polonia şi cetăţenii din întreaga Alianţă ar trebui să fie liniştiţi de răspunsul nostru rapid de la începutul acestei săptămâni şi de anunţul nostru important de astăzi”, a spus el.
NATO dispune deja de forţe substanţiale în Europa de Est, inclusiv mii de soldaţi. Comandantul NATO nu a precizat numărul de soldaţi suplimentari care vor fi implicaţi în noua operaţiune.
Anunţul său, notează Reuters, a detaliat un număr modest de resurse militare suplimentare, inclusiv două avioane de vânătoare F-16 şi o fregată din Danemarca, trei avioane de vânătoare Rafale din Franţa şi patru avioane Eurofighter din Germania.
Grynkewich a afirmat însă că noua operaţiune vizează şi adoptarea unei abordări mai flexibile în ceea ce priveşte apărarea flancului estic în ansamblu, în loc să se limiteze la dislocarea unor forţe mai statice într-o anumită zonă. „Pe întreg flancul estic, ne vom adapta şi ne vom modifica constant poziţia, astfel încât să luăm adversarul prin surprindere, dar şi să răspundem la ameninţările specifice pe măsură ce acestea apar”, a explicat el.
Varşovia a descris incursiunile dronelor ca o încercare a Rusiei de a testa capacităţile de reacţie ale Poloniei şi NATO.
Vineri dimineaţă, Polonia a respins sugestia lui Donald Trump că incursiunile ar fi putut fi o „eroare”, o rară ocazie când preşedintele SUA este contrazis de unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi europeni ai Washingtonului.
MISIUNEA ÎNCEPE VINERI SEARA
Misiunea, care începe chiar vineri seara, va implica o serie de resurse care integrează baze aeriene şi terestre.
Aliaţii, printre care Danemarca, Franţa, Marea Britanie şi Germania, s-au angajat până acum în misiune, dar şi alţii urmează să se alăture, a declarat Rutte.
Separat, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite urma să se reunească vineri, la cererea Poloniei, pentru a discuta despre incidentul cu dronele.
Trump a declarat vineri, într-un interviu acordat Fox News, că răbdarea sa faţă de preşedintele rus Vladimir Putin „se epuizează rapid”, dar a evitat să ameninţe cu noi sancţiuni în legătură cu războiul.
Trump a stabilit în repetate rânduri termene limită pentru ca Moscova să accepte un armistiţiu, altfel riscând să se confrunte cu noi sancţiuni, dar a dat înapoi.
După condamnarea fermă a Rusiei de către liderii europeni în legătură cu incidentul, Germania a declarat că a extins supravegherea aeriană asupra Poloniei şi a convocat ambasadorul rus vineri. Franţa a convocat, de asemenea, trimisul rus la Paris în legătură cu incursiunea.
DUBIILE ŞI TEMERILE EUROPENILOR
Faptul că liderii polonezi l-au contrazis direct pe Trump este aproape fără precedent şi reprezintă un semn al îngrijorării Europei faţă de disponibilitatea preşedintelui american de a da crezare versiunii Moscovei.
Polonia l-a lăudat pe Trump pentru că a cerut creşterea cheltuielilor militare europene şi a fost la rândul său lăudată de administraţia Trump pentru că a alocat cea mai mare parte a economiei sale apărării, dintre toţi aliaţii NATO, inclusiv Statele Unite.
Incidentul din această săptămână a ridicat întrebări cu privire la capacitatea NATO de a răspunde la acest tip de atacuri masive cu drone – care implică adesea sute de vehicule aeriene fără pilot şi care au caracterizat războiul din Ucraina după invazia Rusiei din 2022.
Liderii europeni spun că incidentul arată din nou că Moscova nu are niciun interes într-un acord de pace în Ucraina, la câteva săptămâni după ce Trump l-a primit pe Putin în Alaska şi a renunţat la cererea ca Rusia să accepte un armistiţiu imediat.
Oficiali europeni s-au aflat la Washington săptămâna aceasta în speranţa de a coordona sancţiunile împotriva Rusiei cu administraţia americană. Anunţarea în tandem a unor astfel de sancţiuni era anterior o practică obişnuită, dar nu a mai avut loc de când Trump a revenit la putere.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că negocierile de pace sunt în pauză şi că „europenii împiedică” acest proces de pace. Pe de altă parte, Rusia şi aliatul său apropiat, Belarus, au început vineri un exerciţiu militar comun planificat de mai mult timp, care include exerciţii în ambele ţări şi în Marea Baltică şi Marea Barents.
Respingând îngrijorările din străinătate cu privire la exerciţiu, Peskov a declarat că ţările din Europa de Vest suferă de o „supraîncărcare emoţională” şi că Rusia nu reprezintă o ameninţare pentru ele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
