Armenia şi Azerbaidjan se acuză reciproc de încălcarea acordului de încetare temporară a focului în regiunea Nagorno-Karabah, sâmbătă, după ce vineri au avut loc negocieri maraton la Moscova privind un armistiţiu.
Acordul de încetare a focului, obţinut după negocieri de zece ore la Moscova la care a participat şi preşedintele rus Vladimir Putin, a avut ca scop oprirea ostilităţilor pentru ca forţele armene din Nagorno-Karabah şi cele azere să facă un schimb de prizonieri şi să recupereze trupurile celor ucişi.
Discuţiile de la Moscova au reprezentat primul contact diplimatic între cele două părţi de când au început recentele violenţe, pe 27 septembrie, care au dus la moartea a peste 300 de persoane.
Enclava este recunoscută internaţional ca parte din Azerbaidjan, dar este populată şi administrată de armeni.
La scurt timp de la intrarea în vigoare - sâmbătă, la prânz, a acordului - ambele părţi s-au acuzat de încălcarea lui, relatează Reuters.
Ministerul armean al Apărării a acuzat Azerbaidjanul că a bombardat o aşezare din Armenia, iar forţele armene din Karabakh au susţinut că forţele azere au lansat o nouă ofensivă imediat.
Azerbaidjanul a spus că forţele inamice din Karabakh au bombardat teritoriul azer.
Preşedintele azer Ilham Aliyev a declarat pentru RBC că părţile implicate în război sunt acum angajate în încercarea de a ajunge la o înţelegere politică, dar a sugerat că vor continua luptele.
„Vom merge până la capăt şi vom lua ceea ce este, de drept, al nostru”, a declarat el.
Ministrul azer de Externe, Jeyhun Bayramov, a spus că acordul va dura doar cât îi va lua Crucii Roşii să aranjeze schimbul de decedaţi.
La un briefing în Baku, el a spus că Azerbaidjanul speră şi se aşteaptă să preia în timp un teritoriu mai mare.
Ministerul armean de Externe a spus că foloseşte toate canalele diplomatice pentru a încerca să susţină acordul de încetare a focului, în timp ce Ministerul de Externe din Nagorno-Karabah a acuzat Azerbaidjanul că se foloseşte de discuţiile privind un acord pentru a-şi acoperi acţiunea militară.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a mediat negocierile maraton, a transmis sâmbătă, într-un comunicat, că încetarea temporară focului a fost hotărâtă din motive umanitare.
Lavrov a spus că cele două ţări vor începe acum discuţii „substanţiale”. Acestea vor fi ţinute sub auspiciile OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa).
Azerbaidjanul a spus că doreşte o modificare în formatul discuţiilor, vrând să implice şi Turcia, iar sâmbătă a acuzat Franţa că nu este un mediator neutru.
Putin a discutat sâmbătă, la telefon, cu preşedintele iranian Hassan Rouhani despre acord, a anunţat Kremlinul. Ministrul iranian de Externe, Mohammad Javad Zarif, a scris ulterior pe Twitter că acordul este un pas spre pace.
Dmitri Trenin, director al Carnegie Moscow Center şi fost colonel în armata rusă, s-a exprimat pe Twitter de asemenea. El este de părere că orice discuţie despre pace ar putea eşua şi că Azerbaidjanul va continua să facă presiuni pentru ca forţele armene să părăsească enclava, lucru de neacceptat pentru Armenia.
„Pentru Rusia, cele mai importante chestiuni în Caucazul de Sud sunt reprezentate de securizarea graniţelor în faţa jihadiştilor care vin din Orientul Mijlociu şi din alte părţi şi de rolul tot mai important al Turciei în regiune. Asta înseamnă că Moscova nu poate să întoarcă spatele conflictului din Nagorno-Karabah şi să permită războiul să se desfăşoare”, a scris el.
Reluarea luptelor în conflictul vechi de trei decenii a stârnit temeri privind un război mai amplu în care să fie implicate Turcia, aliat al Azerbaidjanului, şi Rusia, care are încheiat un pact de apărare cu Armenia.
Confruntările violente au dus la creşterea temerilor şi cu privire la securitatea conductelor care duc petrol şi gaz din Azerbaidjan spre Europa.
Luptele de acum sunt cele mai grave de la cele din perioada 1991 - 1994, în care au murit 30.000 de oameni şi care s-au încheiat cu un acord de încetare a focului care a fost încălcat în repetate rânduri.
Turcia a salutat acordul recent de încetare a focului, însă a spus că este nevoie de mult mai mult. Miniştrii azer şi turc de Externe au discutat de asemenea, sâmbătă, la telefon.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
