Muntenegrenii votează duminică în alegeri prezidenţiale care vor influenţa rezultatul votului parlamentar din iunie, precum şi poziţia micuţei ţări adriatice faţă de Occident şi legăturile sale cu Serbia vecină, transmite Reuters.
Secţiile de votare din Muntenegru, care este membră NATO şi candidată la aderarea la Uniunea Europeană, s-au deschis la ora 7 a.m. (0600 GMT) şi se vor închide la ora 20.00. (1900 GMT).
Primele rezultate neoficiale din sondajele de opinie, bazate pe un eşantion de electorat, sunt aşteptate aproximativ două ore mai târziu.
Milo Djukanovic, actualul preşedinte pro-occidental, a ocupat funcţii politice de vârf în ţară timp de 33 de ani şi vrea să obţină un alt mandat de cinci ani.
Principalii săi adversari sunt Andrija Mandic, şeful Frontului Democrat, care favorizează legăturile mai strânse cu Serbia şi Rusia, şi Jakov Milatovic, un economist pro-occidental şi adjunct al şefului mişcării Europe Now.
Dacă niciun candidat nu obţine mai mult de 50% din voturi, un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi, este programat pentru 2 aprilie.
Oponenţii îi acuză pe Djukanovic şi Partidul său Democrat al Socialiştilor (DPS), de centru-stânga, de corupţie, legături cu crima organizată şi că conduc ţara cu o populaţie de aproximativ 620.000 de oameni ca pe moşia personală, acuzaţii respinse de Djukanovic şi partid.
Votul de duminică are loc pe fondul unei crize politice de un an, marcată de voturi de cenzură împotriva a două guverne separate şi de o dispută între parlamentari şi Djukanovic cu privire la refuzul preşedintelui de a numi un nou prim-ministru.
Joi, Djukanovic a dizolvat Parlamentul şi a programat alegeri anticipate pentru 11 iunie. O victorie în alegerile prezidenţiale ar spori şansele partidului câştigător la votul parlamentar.
”Mă aştept ca oamenii să deschidă ochii,... că vom începe să mergem înainte pentru o viaţă mai bună”, a spus Mirjana Aleksic, 53 de ani, din Podgoriţa, după ce a votat la o secţie de votare dintr-o şcoală locală.
De-a lungul anilor, Muntenegru a fost împărţit între cei care se identifică ca muntenegreni şi cei care se consideră sârbi şi s-au opus independenţei ţării din 2006, faţă de o fostă uniune cu Serbia vecină şi mult mai mare.
Ţara, care se bazează în principal pe veniturile din turismul său la Marea Adriatică, a aderat la NATO în 2017, în urma unei tentative de lovitură de stat eşuate, cu un an mai devreme, pe care guvernul a atribuit-o agenţilor ruşi şi naţionaliştilor sârbi.
Moscova a respins aceste afirmaţii ca fiind absurde.
În urma invadării Ucrainei de către Rusia, anul trecut, Muntenegru s-a alăturat sancţiunilor UE împotriva Rusiei.
Kremlinul a plasat Muntenegru pe lista statelor neprietenoase.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
