Monaco, regat al luxului, este un refugiu pentru exilaţii bogaţi

Minuscul regat al luxului, al cazinourilor şi al maşinilor sport, Monaco se prezintă ca un principat deosebit de sigur, un refugiu de linişte unde trei sferturi din populaţie este străină şi care atrage, pe malul Mării Mediterane, oligarhi şi exilaţi bogaţi care vor să scape de taxe. Imaginea a fost zdruncinată, însă, luni seara, de şocul atacului cu un dispozitiv exploziv care a rănit grav un om de afaceri extrem de bogat de origine ucraineană, rezident al micului stat, precum şi doi membri ai familiei sale, relatează AFP.

CITEȘTE ȘI Explozia de la Monaco. Procurorul general al principatului exclude ipoteza unui atentat terorist

Teritoriul său cu relief abrupt, de doar doi kilometri pătraţi, situat pe Coasta de Azur, îmbină climatul mediteranean, imobiliarele de lux, restaurantele cu stele Michelin, priveliştile spectaculoase asupra mării, securitatea şi lipsa impozitului pe profit sau pe venit - cu excepţia francezilor şi a americanilor, care sunt impozabili în ţările lor.

PIB-ul a depăşit 10 miliarde de euro pentru prima dată în 2024, iar băncile cu sediul în principat gestionează active în valoare de 171 de miliarde de euro, potrivit Institutului monegasc de statistică şi studii economice (IMSEE).

Susţinut de şantiere neîncetate, sectorul imobiliar este cel mai scump din lume, preţul mediu al celor 101 locuinţe noi vândute în 2024 fiind de 22 de milioane de euro.

Atâţia bani pe un teritoriu atât de mic, cu mai puţin de 40.000 de locuitori - dintre care doar un sfert sunt monegasci - au de ce să atragă atenţia. Luxul este ostentativ, fie că este vorba de magazine, restaurante sau ţinutele trecătorilor. În fiecare an, Marele Premiu de Formula 1 atrage elita mondenă.

Datorită numeroaselor servicii de securitate şi unui sistem sofisticat de supraveghere video, Monaco şi-a menţinut mult timp imaginea unui cadru de viaţă deosebit de sigur, în ciuda jafurilor care au tulburat liniştea în ultimii ani. Furturile de ceasuri de lux, foarte frecvente pe Riviera franceză, sunt necunoscute aici, iar cea mai mare parte a criminalităţii se referă la violenţe intrafamiliale, abuzuri sau infracţiuni economice, potrivit procurorului general.

Mass-media relatează în mod regulat despre extravaganţele monegasce. În aprilie, cel mai bogat om din Ucraina, miliardarul Rinat Ahmetov, a fost vizat de dezvăluirile agenţiei Bloomberg, care a scris despre achiziţionarea unui apartament cu cinci etaje, într-unul dintre cele mai prestigioase complexe imobiliare din principat, pentru suma modestă de 471 de milioane de euro, adică "una dintre cele mai importante tranzacţii imobiliare din istorie".

CITEȘTE ȘI Cine este Vadim Ermolaev, oligarhul ucrainean vizat de explozia de la Monaco? Suspectul atentatului este căutat în continuare - FOTO

Scandalurile repetate, dar şi presiunile internaţionale, au obligat autorităţile să-şi intensifice eforturile de combatere a spălării banilor şi a corupţiei. "Banii şi virtutea trebuie să meargă mână în mână în permanenţă", reamintea prinţul Albert al II-lea în discursul său de încoronare din iulie 2005.

Aderarea Monaco la Consiliul Europei în 2004 a dat startul acestei mişcări. De acum înainte, Monaco primeşte în mod regulat vizite ale experţilor de la Moneyval (lupta împotriva spălării banilor) sau de la GRECO (lupta împotriva corupţiei). Iar hotărârile sale judecătoreşti pot face obiectul unor recursuri în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Toate aceste priviri din exterior au obligat micul stat să-şi modernizeze reglementările şi legislaţia, uneori în regim de urgenţă. A avut câteva succese, precum ieşirea, la sfârşitul anilor 2000, de pe toate listele paradisurilor fiscale, dar şi eşecuri: principatul a fost inclus în iulie 2024 pe "lista gri" a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI), organism internaţional însărcinat cu evaluarea acţiunilor statelor în materie de combatere a spălării banilor.

Monaco a fost, de asemenea, zguduit de o avalanşă de dezvăluiri şi zvonuri care s-au transformat într-o bătălie mediatică şi judiciară în jurul unor foşti apropiaţi ai prinţului, îndepărtaţi în 2023, printre care se numără şi fostul său contabil, Claude Palmero. Acesta, care a ţinut contabilitatea familiei Grimaldi, a făcut de atunci dezvăluiri privind societăţile offshore ale familiei - o moştenire inutilă a lui Rainier al III-lea, întrucât prinţul nu este impozabil în Monaco, iar aceste societăţi au fost lichidate, după cum asigură Palatul -, precum şi privind cheltuielile prinţeselor sau rivalităţile dintre acestea.

Şi chiar dacă familia princiară pare acum mai cumpătată, escapadele prinţeselor Caroline şi Stéphanie şi copiii nelegitimi ai lui Albert au ocupat mult timp prima pagină a tabloidelor.

Unul dintre ultimele state europene în care catolicismul este religia de stat, Monaco a primit în martie vizita papei Leon al XIV-lea.