Partenera preşedintelui Nicuşor Dan, Mirabela Grădinaru, a subliniat, vineri, la lansarea campaniei ”Prevenţia începe în relaţie”, că specialiştii le pot oferi părinţilor repere pentru a înţelege mai bine ce se întâmplă cu ai lor copii, iar o relaţie puternică de ataşament poate deveni unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie din viaţa acestor copii. ”Prevenţia nu începe cu o statistică, prevenţia nu începe cu o interdicţie, nu începe într-un raport. Prevenţia începe atunci când un copil se simte ascultat, atunci când un adolescent simte că este înţeles, atunci când un părinte găseşte sprijin în locul judecăţii”, a transmis Mirabela Grădinaru.
"La începutul acestui an, în cadrul dialogului iniţiat de Asociaţia «Zi de Bine», Ministerul Sănătăţii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, împreună cu Administraţia Prezidenţială, au avut loc şi primele discuţii privind necesitatea unei abordări coordonate în prevenirea adicţiilor. Astăzi, aceste demersuri capătă o formă concretă prin lansarea primei campanii de prevenţie a adicţiilor, realizată de Asociaţia «Zi de Bine», cu susţinerea OMS din România şi a Ministerului Sănătăţii, la iniţiativa Administraţiei Prezidenţiale prin proiectul «România în lumină»", a declarat Mirabela Grădinaru, vineri, la lansarea campaniei "Prevenţia începe în relaţie".
Ea a amintit că este mamă a doi copii şi, "ca orice părinte", îşi doreşte să fie sănătoşi, în siguranţă, să aibă încredere în ei şi să îşi găsească locul în lume.
"Dar, la fel ca mulţi părinţi din această ţară, am şi foarte multe temeri. Şi nu mă tem doar de pericolele vizibile. Mă tem ca ai mei copii să nu se simtă singuri, să nu se simtă neînţeleşi, să nu creadă, într-un moment greu, că nu au pe cineva căruia să îi poată spune ce simt. Pentru că de foarte multe ori, vulnerabilitatea începe exact acolo, în lipsa unei relaţii în care copilul se simte văzut, ascultat şi înţeles", a adăugat partenera preşedintelui.
Potrivit acesteia, nu este timp de pierdut "atunci când adolescenţii sunt expuşi zilnic unor provocări care apar cu o viteză pe care nicio altă generaţie nu a experimentat-o până acum".
"Am înţeles foarte repede că nu este suficient să ne adresăm doar copiilor, că trebuie să ne adresăm şi părinţilor. De ce? Pentru că şi părinţii au nevoie de sprijin, pentru că şi părinţii au nevoie de validare, pentru că şi părinţii au nevoie să fie ascultaţi, nu doar judecaţi. Oricine este părinte cunoaşte întrebările care apar uneori chiar şi în cele mai liniştite zile pe care le avem: oare procedez bine? Oare am greşit? Oare am făcut tot ce puteam face? Sunt un părinte bun? Nimeni nu poate răspunde la toate aceste întrebări. Dar specialiştii ne pot oferi repere, ne pot ajuta să înţelegem mai bine ce trăiesc copiii noştri şi să ne regăsim încrederea atunci când ne simţim pierduţi. Pentru că relaţia dintre părinte şi copil nu vine cu instrucţiuni perfecte sau nu avem o reţetă pe care să o putem da de la unul la celălalt", a punctat Mirabela Grădinaru.
Ea a adăugat că acesta este un proces continuu de învăţare, dar, cu certitudine, copiii au nevoie de iubire necondiţionată, de acceptare, de siguranţă.
"Au nevoie să ştie că există un adult care să îi asculte fără să-i judece. Au nevoie de o relaţie puternică de ataşament, iar această relaţie poate deveni unul dintre cei mai importanţi factori de protecţie din viaţa lor. Cred că acesta este mesajul cel mai important cu care ar trebui să plecăm astăzi de aici: prevenţia nu începe cu o statistică, prevenţia nu începe cu o interdicţie, nu începe într-un raport. Prevenţia începe atunci când un copil se simte ascultat, atunci când un adolescent simte că este înţeles, atunci când un părinte găseşte sprijin în locul judecăţii. Prevenţia începe în relaţia dintre copil şi părinte, în relaţia dintre elev şi profesor, profesorul care observă, care ascultă şi care este prezent atunci când apare o dificultate. Şi în comunităţile care nu întorc privirea atunci când un copil are nevoie de ajutor, ci aleg să fie parte din soluţie", a subliniat Mirabela Grădinaru.
Ea a arătat că niciun copil nu creşte singur, iar atunci când relaţiiile din familie, din şcoală, din comunitate sunt construite cu răbdare, empatie şi prezenţă, ele devin ”cel mai puternic factor de protecţie”.
”Împreună putem construi aceste relaţii, pentru copii, pentru adolescenţi, pentru familii, pentru comunităţi şi pentru o societate mai sănătoasă, mai solidară şi mai atentă la nevoile celor mai tineri dintre ei.




























