Ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, îşi va lua un concediu de paternitate timp de aproape două luni la începutul anului viitor, în contextul în care ţara sa încearcă să convingă Turcia şi Ungaria să grăbească ratificarea documentului care îi permite se alăture NATO, relatează "The Guardian".
"Copiii sunt mici doar pentru o clipă şi vreau să mi-i amintesc cumva mai mult decât în fotografii", a justificat ministrul Antti Kaikkonen pe Twitter.
Ministrul anunţase naşterea celui de-al doilea copil al său în luna iulie.
Kaikkonen va fi liber din 6 ianuarie până la sfârşitul lunii februarie.
Iniţiativa ministrului apărării a fost lăudată de partidul său de centru. "Susţinem cu mândrie decizia lui Antti Kaikkonen", a declarat liderul partidului şi ministrul de finanţe, Annika Saarikko. "Cu toţii avem opţiunea de a decide şi de a ne lua concediul pentru familie", a spus Saarikko.
În Finlanda, taţii ai căror copii s-au născut înainte de septembrie 2022 au dreptul la 54 de zile de concediu de paternitate. Aproximativ 80% dintre taţii din Finlanda îşi iau o parte din concediul de paternitate, a declarat anul trecut guvernul condus de Sanna Marin.
În timp ce mai mulţi miniştri şi-au luat concediu de maternitate în timpul mandatelor lor în actualul guvern, Kaikkonen este unul dintre primii miniştri bărbaţi care intră în concediu de paternitate. La sfârşitul anilor '90, Paavo Lipponen, pe atunci prim-ministru, şi-a luat concediu de paternitate, într-un gest inovator.
Pe durata absenţei lui Kaikkonen, acesta va fi înlocuit de deputatul de centru Mikko Savola. "Savola are o experienţă şi o pregătire îndelungată şi vastă în politica de apărare", a declarat Kaikkonen.
Finlanda şi Suedia au renunţat la decenii de nealiniere militară şi s-au grăbit să devină membre NATO în luna mai, după invazia Rusiei în Ucraina.
Toate cele 30 de state membre NATO, cu excepţia Ungariei şi Turciei, au ratificat aderarea Finlandei, care necesită aprobarea unanimă. Premierul ungar, Viktor Orbán, a declarat în noiembrie că ţara sa va aproba aderarea Finlandei şi Suediei la NATO anul viitor. Pe de altă parte, Turcia a cerut ca cele două ţări să adopte o poziţie mai dură faţă de militanţii kurzi, pe care îi consideră terorişti, înainte de a susţine candidaturile lor la NATO.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
