Mii de catalani au ieşit miercuri în stradă, după arestarea a 13 membri ai Guvernului acestei regiuni din nord-estul Spaniei, care vrea să organizeze un referendum pe tema autodeterminării, interzis de justiţie, iar preşedintele catalan a acuzat Madridul că vrea să impună de facto starea de urgenţă, relatează AFP.
Mii de persoane s-au adunat în centrul Barcelonei, în semn de protest faţă de aceste arestări.
În faţa sediului Departamentului Afacerilor Externe, un jurnalist AFP a văzut manifestanţi încercuind şi bătând cu palmele într-un vehicul aparţinând Gărzii Civile şi busculade între poliţişti şi manifestanţi.
”Afară cu forţele de ocupaţie!”, strigau catalani la manifestaţia de la Barcelona. ”Vom vota să fim liberi!”, se putea citi pe pancarte.
O purtătoae de cuvânt a Gărzii Civile a confirmat pentru AFP ”13 arestări ale unor reprezentanţi de rang înalt din cadrul Guvernului Cataloniei şi 22 de percheziţii”, în cadrul unor operaţiuni efectuate de căttre forţele de ordine cu scopul de a împiedica ţinerea referendumului pe 1 octombrie. Aceste operaţiuni au fost hotărâte de către un judecător de instrucţie de la Barcelona, care a dispus să se opereze 41 de percheziţii.
Garda Civilă a confiscat miercuri milioane de buletine de vot la Bigues, la 45 de kilometri de Barcelona, potrivit unei surse apropiate anchetei.
Poliţişti percheziţionau de asemenea sediile CUP (Candidatura Unităţii Populare), un partid separatist de extremă stânga, un aliat al Guvernului regional.
”Guvernul a suspendat de facto autonomia Cataloniei şi a aplicat de facto o stare de urgenţă”, a declarat preşedintele catalan Carles Puigdemont, acuzând Guvernul spaniol că este ”totalitar” şi încalcă ”drepturile fundamentale”.
”Avem cu toţii obligaţia să respectăm legea”, a declarat anterior, la Madrid, şeful Guvernului Mariano Rajoy, într-o agitată sesiune parlamentară, în care un grup de aleşi catalani au părăsit hemiciclul.
Guvernul catalan a confirmat arestarea mâinii drepte a vicepreşedintelui Oriol Junqueras, Josep Maria Jove, secretarul general al vicepreşedinţiei.
Era neclar dacă aceste arestări au loc doar pe timpul percheziţiilor sau vor fi urmate de mandate de arest preventiv.
Curtea Constituţională i-a avertizat prin curier pe liderii şi funcţionarii catalani că nu pot să coopereze la organizarea ”scrutinului ilegal” de la 1 octombrie.
Însă susţinătorii independenţei, care au adoptat pe 6 septembrie o lege de organizare a referendumului, care este mai presus de orice alte lege în opinia lor, au ignorat avertismentul.
”Să rezistăm paşinic. Să ieşim şi să ne apărăm instituţiilor fără violenţă”, a îndemnat într-un mesaj pe Twitter Jordi Sanchez, preşedintele uneia dintre principalele mişcări care susţin independenţa care provine din societatea civilă, Adunarea Naţională Catalană (ANC).
BARCA SE IMPLICĂ
FC Barcelona, care susţine un referendum legal, a intervenit în dezbatere şi a condamnat operaţiunile poliţiei.
”FC Barcelona, credincioasă angajamentului istoric în favoarea apărării ţării, democraţiei, libertăţii de exprimare şi dreptului de a decide, condamnă orice acţiune susceptibilă de împiedicare a exercitării depline a acestor drepturi”, a anunţat el.
”Cer... să se revină la normal”, a declarat la rândul său Mariano Rajoy pe culoarele Parlamentului.
”MÂINI MURDARE”
Schimburile de replici în Parlamentul spaniol au fost de o rară violenţă.
”Luaţi-vă mâinile murdare de pe Catalonia”, i-a strigat lui Rajoy deputatul Gabriel Rufian din cadrul partidului separatist de stânga ERC (Stânga Republicană din Catalonia).
Rajoy a dat asgurări că nu-şi face decât ”datoria” şi a cerut ca ”ameninţările (separatiştilor) radicali la adresa primarilor, consilierilor şi funcţionarilor care apărăr legalitatea să înceteze”.
”Aceşti oameni au o atitudine de nazişti, ei lipesc afişe cu fotografii ale unor primari care nu vor să participe şi cer oamenilor să să-i hărţuiască”, a acuzat la rândul său, în seara dinainte, la New York, ministrul spaniol de Externe Alfonso Dastis.
Aceste percheziţii şi arestări au loc în timp ce operaţiunile poliţiei s-au intensificat, în ultimele zile, iar confiscările de materiale electorale s-au multiplicat.
În paralel, Ministerul Bugetului a blocat finanţele Executivului catalan, după ce a decis să se ocupe de plata facturilor, ceea ce reduce în mod drastic autonomia financiară a regiunii.
Separatiştii sunt majoritari în Parlamentul catalan din septembrie 2015. Însă catalanii sunt foarte împărţiţi.
În alegerile regionale din 2015, separatiştii au obţinut 47,6% din voturile exprimate, însă, împreună, vocile susţinătorilor rămânerii în Spania reprezentau doar 51,28% din sufragii.
Peste 70% din catalani doresc să se exprime printr-un referendum legal, relevă toate sondajele.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
