Miguel Diaz-Canel, singurul candidat al Partidului Comunist Cubanez (PCC, unic), a fost reales, fără vreo surpriză, de către 97,66% dintre cei 470 de membri ai Adunării Naţionale, în al doilea şi ultimul mandat de preşedinte al Cubei - o ţară în care opoziţia este ilegală -, a anunţat preşedintele Adunării Naţionale Esteban Lazo, relatează AFP.
Miguel Diaz-Canel este primul civil care a preluat frâiele ţării în 2018, după preşedinţiile fraţilor Fidel (1926-2016) şi Raul Castro, în vârstă de 92 de ani, în urma triumfului Revoluţiei cubaneze în 1959.
National Assembly votes for Cuba's president for next five years: Cuba's National Assembly votes for the island's president for the next five years. Incumbent Miguel Diaz-Canel is set to clinch a second term via the parliamentary vote as the sole candidate in a country where pic.twitter.com/9tY1UF4cl7
— World News 24(@DailyWorld24) April 19, 2023
”Având în vedere rezultatul anunţat, îl declar pe Miguel Mario Diaz-Canel Bermudez preşedinte al Republicii”, a declarat miercuri preşedintele Adunării Naţionale Esteban Lazo, în prezenţa lui Raul Castro.
El a fost însărcinat să accelereze reforma economică iniţiată de către predecesorul şi mentorul său politic Raul Castro (2008-2018).
Însă nu a fost capabil să oprească criza cu care se confruntă Cuba începând din 2018.
Este vorba despre cea mai gravă criză din ultimii 30 de ani, cu penurii de hrană, medicamente şi carburant, din cauza unei consolidări a embargoului impus de către Statele unite Cubei în 1962 şi consecinţelor pandemiei covid-19, împotriva căreia Guvernul a luptat cu vaccinuri concepute şi dezvoltate în ţară.
La începutul lui 2021, el a implementat o vastă reformă monetară şi a pus capăt parităţii de un dolar un peso cubanez, care dăinuia de decenii, care a provocat distorsiuni importante în economia cubaneză.
El a încurajat munca independentă şi a autorizat întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), dar aceste măsuri s-au dovedit insuficiente în ameliorarea situaţiei economice.
”El n-a făcut o tranziţie completă şi globală către o economie mixtă”, apreciază un expert cubanez în relaţii internaţionale din Statele Unite, Arturo Lopez-Levy.
”Anumite schimbări economice (prevăzute) nu au avut loc, iar altele au lăsat mult scepticism în privinţa punerii lor în aplicare”, apreciază el.
Reforma monetară a provocat o spirală inflaţionistă şi o devalorizare puternică a pesoului, care au cauzat o nemulţumire puternică în rândul populaţiei.
Moneda cubaneză s-a depreciat în doi de la 24 la 120 de peso un dolar la cursul de schimb oficial, însă pe piaţa neagră este cotat cu 185 de peso dolarul.
Miguel Diaz-Canel s-a declarat ”nemulţumit” de faptul că nu a putut ”promova o mulţime de acţiuni mai eficiente în rezolvarea acestor probleme” economice, într-un interviu recent, la Havana, acordat postului libanez de televiziune al-Mayadeen, considerat apropiat Siriei şi Iranului.
Opozantul Manuel Cuesta consideră că ”evidenţa” ”realegerii” lui Miguel Diaz-Canel intervine ”în mijlocul unei duble crize economice (şi anume) a modelului şi a puterilor politice de stat însărcinate să găsească soluţii adecvate”.
Unul dintre ”puţinele succese” ale lui Miguel Diaz-Canel a fost ”tranziţia către un regim condus de către o nouă generaţie, născută după 1959, care nu poartă numele lui Castro”, apreciază Jorge Duany de la Universitatea Internaţională din Florida.
El subliniază că ”cel mai mare eşec al acestuia a fost proasta gestionatre a manifestaţiilor” din iunie 2021, cele mai importante de pe insulă din 1959.
Ele s-au soldat cu un mort şki zerci de răniţi.
Peste 1.300 de persoane au fost arestat, iar aproape 500 au fost condamnate la pedepse de până la 25 de ani de închisoare, potrivit organizaţiei de apărarea drepturilor omului Cubalex, cu sediul la Miami.
Această criză a antrenat un exod fără precedent al unui număr de peste 300.000 de cubanezi numai în 2022.
Miguel Diaz-Canel a ştiut să tragă sforile tranziţiei între generaţia istorică şi cea pe care o reprezintă, însă, potrivit lui Arturo Lopez-Levy, el a fost prin în capcana propriului slogan, potrivit căruia el reprezintă ”continuitatea”, în pofida faptului că ”ceea ce cere ţare (...) este o schimbare continuă”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
