Preşedinta Maia Sandu a semnat miercuri un decret prin care opt persoane născute în Federaţia Rusă primesc cetăţenia Republicii Moldova în baza prevederilor legale şi constituţionale ce permit redobândirea cetăţeniei la cerere.
Cele opt persoane sunt şase bărbaţi şi două femei, cu vârste cuprinse între 23 şi 48 de ani, toţi născuţi în Federaţia Rusă:
- ANDREEVA Evghenia, născută în 1993
- BELIKOVA Olga, născută în 1977
- BORTNIK Fedor, născut în 2002
- DESIATOV Kirill, născut în 1989
- KOLIADIN Gleb, născut în 1989
- REMIZOVSKII Evghenii, născut în 1987
- SMIRNOV Dmitrii, născut în 1991
- VOROBEV Ilia, născut în 1979
Decretul, emis în baza art. 88 lit. c) din Constituţie şi art. 16 din Legea cetăţeniei, care permite redobândirea cetăţeniei la cerere, inclusiv cu păstrarea cetăţeniei străine, dacă nu există interdicţii legale, a intrat în vigoare din momentul publicării.
Anul trecut, Maia Sandu a semnat un decret prin care acorda cetăţenia Republicii Moldova unor membri ai trupei ruso-belaruse Bi-2 şi familiilor acestora. „Membrii trupei Bi-2 au început să fie asupriţi în Rusia după ce s-au pronunţat împotriva războiului din Ucraina. Republica Moldova protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare şi solidaritatea cu cei care se află în pericolˮ, declara atunci şeful Cabinetului preşedintei.
Potrivit NewsMaker, printre cetăţenii ruşi care au primit miercuri cetăţenia Republicii Moldova se numără Bortink Fedor, care este fiul solistului cunoscutei trupe rock Bi-2, precum şi pianistul Gleb Koliadin, care colaborează cu formaţia.
În mai 2023, ministerul rus al Justiţiei l-a inclus pe Egor Bortnik, solistul trupei Bi-2, în registrul „agenţilor străini”. Kremlinul declara că Bortnik a fost recunoscut drept „agent străin” după ce „s-a opus unei operaţiuni militare speciale în Ucraina, a vorbit negativ despre Federaţia Rusă, cetăţenii săi şi autorităţile statului”.
Pe 24 decembrie 2025, în Republica Moldova a intrat în vigoare o nouă lege a cetăţeniei, care înăspreşte procedura de obţinere a acesteia. Solicitanţii vor fi obligaţi să susţină un test de cunoaştere a limbii române şi a prevederilor Constituţiei, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample şi mai riguroase. Autorităţile susţin că modificările, elaborate în baza practicilor statelor Uniunii Europene, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei şi corupţiei şi, în acelaşi timp, vor sprijini o mai bună integrare socială şi culturală a noilor cetăţeni.




























