Macron şi Meloni îşi demonstrează ”buna înţelegere” pe Coasta de Azur

Preşedintele francez Emmanuel Macron se întâlneşte joi cu premierul italian Giorgia Meloni, la Antibes, pe Coasta de Azur, în primul summit francezo-italian din 2020, o întâlnire foarte aşteptată, menită să dea un nou impuls relaţiei între cei doi vecini, după o serie de neînţelegeri, relatează AFP.

Aceasta urmează să fie totodată prima întâlnire de acest fel de la intrarea în vigoare, în 2021, a Tratatului de la Quirinal, care a ridicat nivelul relaţiilor bilaterale la cel ale relaţiilor Parisului cu Berlinul, şi mai ales de la instalarea la putere, în octombrie 2022, a lui Giorgia Meloni, care provine din Partidul Fraţii Italiei (FdI, postfascist).

Acest summit, planificat iniţial să dureze două zile, în aprilie, la Toulouse, se va rezuma la câteva ore, joi seara, prin reuniuni, semnări de acorduri şi o conferinţă de presă, urmate de o cină de lucru.

Însă atmosfera promite să fie destinsă în decorul rafinat al Vilei Eilenroc, o reşedinţă augustă din secolul al XIX-lea cu vedere la Marea Mediterană, unde vor avea loc discuţiile, după o vizită la Muzeul Picasso din Antibes.

Gata cu invectivele, ciocnirile şi crizele între cei doi lideri politici antagonici din punct de vedere politic, hotărâţi să intre în centrul atenţiei pe scena europeană?

Palatul Elysée, care respinge "spuma şi comentariile" despre aceste tensiuni, are un singur cuvânt de ordine - "întoarcerea la fundamentele relaţiei franco-italiene".

"PE AMBII OBRAJI"

Iar această relaţie are atuuri - schimburi de peste 100 de miliarde de euro în 2025 şi multiple cooperări de la apărare şi până la energie, trecând prin domeniul spaţial.

În ultimele luni a venit timpul înţelegerii, cu atât mai mult cu cât Giorgia Meloni s-a distanţat - după o lună de miere foarte intensă - faţă de Donald Trump, prin schimburi de replici tăioase, în ultimele zile.

"Meloni a mizat pe alianţa cu Donald Trump", dar conflictul lor "demonstrează că naţionaliştii şi naţionalismele nu ajung să se alieze", a declarat AFP un profesor de relaţii Internaţionale de la Universitatea Luiss de la Roma, Sergio Fabbrini.

Şefa Guvernului italian este, aşadar, "constrânsă să revină în sânul Uniunii Europene", în continuarea tentativei sale de "calmarea tensiunilor" cu restul Celor 27.

Un specialist în Italia de la Sciences Po Paris, Marc Lazar, consideră că ei se vor "săruta pe ambii obraji, buni ca pâinea caldă, ea va înceta să mai facă gât când îl vede pe Macron şi invers".

De la sfârşitul lui 2022, relaţia s-a transformat într-o furtună, din cauza unui vapor cu migranţi pe care Roma refuza să-i primească, obligând Parisul s-o facă.

În februarie, Emmanuel Macron îi cerea italiencei să înceteze "să comenteze ceea ce se întâmplă la alţii", după moartea în Franţa a unui militant identitar. "Fiecare să rămână acasă şi să-şi păzească bine oile", îi spunea el fără menajamente.

RACHETE ŞI SATELIŢI

Însă cele două ţări au interesul să se înţeleagă.

"Este o relaţie evidentă (...). Avem nevoie unul de celălalt", recunoaşte Palatul Elysée, în timp ce partea italiană insistă asupra "importanţei strategice" a "coordonării între Roma şi Paris" în dosarele europene şi internaţionale în aceste vremuri de răsturnări geopolitice.

În privinţa Ucrainei, mai întâi, poziţiile converg, chiar dacă premierul exclude să trimită militari, în cazul unui acord de pace cu Rusia, ca garanţii de securitate oferite Kievului.

Cele două ţări se gândesc împreună la o Forţă Multinaţională care ar putea succeda, în Liban, FINUL, al cărui mandat expiră la începutul anului.

"Multe ministere lucrează mână în mână, într-un spirit foarte bun, în pofida divergenţelor politice", relevă Marc Lazar.

Cele două delegaţii - opt miniştri de fiecare parte, plus cei doi lideri - vor semna o foaie de drum în domeniul apărării care va pune accentul asupra sistemului francezo-italian de apărare antiaeriană SAMP/T, livrat Ucrainei, în ideea "dezvoltării unei oferte suverane europene" în acest domeniu.

Parisul şi Roma lucrează, de asemenea, la o megafuziune între numele grele în domeniul sateliţilor Airbus, Thales şi Leonardo.

O atenţie deosebită va fi acordată, la Antibes, acestui "proiect de consolidare", denumit Bromo, dezvăluie Palatul Elysée.

Italia - care vrea să-şi relanseze programul nuclear - cooperează, de asemenea, cu Franţa, la reactoare modulare mici SMR.

Investiţii urmează să fie anunţate, de asemenea, la un Forum Economic francezo-italian, la Cannet.