Emmanuel Macron a justificat atacurile în Siria şi a respins ideea unei ”coagulări” a nemulţumirilor în Franţa, într-un interviu televizat într-o atmsoferă pe alocuri electrică, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Timp de două ore şi 40 de minute, preşedintele Republicii a fost supus unui val de întrebări, dintre care unele au semănat mai degrabă cu interpelările unei dezbateri, de către Jean-Jacques Bourdin (BFMTV şi RMC) şi Edwy Plenel (Mediapart), doi jurnalişti cunoscuţi prin combativitatea lor.

Acest ton inedit pentru un interviu prezidenţial a fost opusul celui de joi de la TF1, care a lansat ofensiva mediatică a lui Emmanuel Macron în vederea marcării primului său an la Palatul Élysée.

”Aud toate furiile”, dar ”nu există” o ”coagulare a nemulţumirilor”, a declarat preşedintele. Evocând greva lucrătorilor feroviari, ”este o furie pe care o înţeleg, o respect, dar care este legată de o decize pe care o luăm, o reformă pe care o ducem la capăt”, a spus el.

Macron a amintit că a evocat ”încă din ziua învestirii” nevoia ”reconcilierii ţării”, dar a spus că asta ”nu se face de azi pe mâine”.

”Resimt la fel ca voi nedreptăţile”, a insistat Emmanuel Macron în faţa întrebărilor insistente ale celor doi intervievatori cu privire la reforme economice şi sociale adiptate de un an, din cauza cărora este catalogat drept ”preşedintele bogaţilor” de către opozanţii săi.

FĂRĂ NOI IMPOZITE

El a apărat astfel desfiinţarea parţială a impozitului de solidaritate asupra averii (ISF), pentru a ”păstra talentele, a le atrage şi a reinvesti în economia noastră”.

Fiscalitatea nu va creşte în cei cinci ani de mandat şi ”nu se va crea un nou impozit local şi nici naţional”, a dat asigurări şeful statului.

El a mai declarat că ”nu se vor face economii la spital în acest mandat” şi că va anunţa ”la începutul lui mai” decizii într-o încercare de a răspunde crizei serviciilor de urgenţă.

În privinţa SNCF, Emmanuel Macron a confirmat că statul va prelua ”progresiv” o parte a datoriei companiei ”începând de la 1 ianuarie 2020”, când grupul va fi reformat, însă fără să avanseze o sumă. Această datorie va atinge atunci 50 de miliarde de euro.

În opinia locatarului de la Élysée, studenţii sunt ”adesea minoritari” în rândul celor care blochează universităţi cu scopul de a contesta reforma accesului în învăţământul superior. El a denunţat violenţe ”inadmisibile”.

În contextul în care noi ciocniri au avut loc duminică la Notre-Dame-des-Landes, Emmanuel Macron a apreciat că ”furia” opozanţilor expulzării din zona de părare (ZAD) ”nu este legitimă” şi că ”tot ceea ce va trebui evacuat va fi” evacuat.

FRANŢA ”NU I-A DECLARAT RĂZBOI” LUI AL-ASSAD

Preşedintele a justificat îndelung atacurile efectuate în noaptea de vineri spre sâmbătă contra unor instalaţii de producţie de armament chimic ale regimului lui Bashar al-Assad, afirmând că membrii ”comunităţii internaţionale au intervenit”. El a subliniat însî că Franţa ”nu a declarat război” regimului.

El a declarat că vrea de-acum să-i ”convingă” pe ruşi şi turci să vină la masa negocierii, insistând asupra faptului că vrea ”să vorbească cu toată lumea” în doarul sirian. ”Ne-am recâştigat credibilitatea în ochii ruşilor” în urma atacurilor, a apreciat preşedintele francez.

”Acum zece zile, preşedintele Trump spunea: Statele Unite au vocaţia să se dezangajeze din Siria, noi l-am convins, noi l-am convins că este necesar să rămână acolo (...), vă asigur, noi l-am convins că este necesar să se rămână o perioadă îndelungată”, a mai declarat Macron.

Misiunea forţelor americane desfăşurate în Siria ”nu s-a schimbat”, iar preşedintele Donald Trump vrea ca ele să se retragă în Statele Unite ”imediat ce este posibil”, a anunţat duminică Casa Albă.

În timpul interviului, Jean-Jacques Bourdin şi Edwy Plenel şi-au început întrebările adresându-se cu "Emmanuel Macron" şi cu ”domnule preşedinte”, marcând astfel o ruptură cu uzanţele interviurilor prezidenţiale din ultimele decenii.

Catalogând exerciţiul drept ”inedit” şi ”democratic, de care avem nevoie”, Emmanuel Macron le-a reproşat pe alocuri jurnaliştilor ”amalgamuri” sau ”prostii”. Adresându-se lui Edwy Plenel, el nu a ezitat să facă aluzie la problemele Mediapart cu fiscul. ”Este total meschin”, i-a răspuns jurnalistul.

La finalul emisiunii, preşedintele s-a declarat pregătit să-l repete peste un an.

Primele reacţii politice au vizat mai mult forma decât conţinutul.

”Acest format de interviu este (...) mult mai bun decât exerciţiile de complacere sau de complicitate cu care ne-a obişnuit Republica a V-a”, a reacţionat candidatul PS la preşedinţie Benoît Hamon.

Însă Christian Estrosi, primatul Nisei, a văzut o ”caricatură de interviu”. Pentru că ”în căutarea unei înjosiri a funcţiei prezidenţiale, jurnaliştii înjosesc în realitate funcţia de jurnalist”.

”Incredibil interviu de presă. Nu mai ascultăm răspunsurile, aşteptăm întrebările”, a scris pe Twitter Jean-Luc Mélenchon (LFI) în timpul emisiunii.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.