Preşedintele francez Emmanuel Macron a pledat luni în favoarea ”umilinţei” şi ”responsabilităţii” acţiunii Franţei în Africa şi a refuzat ”competiţia” strategică impusă, în opinia sa, de cei care s-au instalat pe acest continent cu ”armatele, cu mercenarii lor”, într-un discurs pe tema noii politici africane a Hexagonului, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Mulţi ar vrea să ne îndemne să intrăm într-o competiţie pe care o consider, în ceea ce mă priveşte, drept anacronică (...). Unii vin cu armatele lor şi cu mercenarii lor ici-colo”, a declarat el, o aluzie abia voalată la Rusia şi la grupul de rus de mercenari Wagner, apropiat Kremlinului, desfăşurat în Republica Centrafricană şi Mali, în pofida faptului că Bamako respinge aceste acuzaţii.

”Este confortul grilelor de lectură ale trecutului: să ne măsurăm influenţa în funcţie de nunărul operaţiunilor noastre militare sau ne satisfacem cu legături privilegiate exclusive cu lideri sau să considerăm că ne revin de drept pieţe economice pentru că era acolo înainte”, a adăugat el.

”Aceste vremuri au trecut”, a subliniatb Macron.

”Trebuie să clădim o nouă relaţie echilibrată, reciprocă şi responsabilă” cu ţările de pe continentul african, a subliniat el în acest discurs, la Palatul Elysée, ciu o zi înainte de un trneu african.

Preşedintele francez urmează să înceapă miercuri un turneu în patru ţări din Africa Centrală - Gabon, Angola, Congo şi Republica Democratică Congo (RDC). În cadrul primei etape, la Libreville, el urmează să participe la un summit privind conservarea pădurilor din bazinul fluviului Congo.

El susţine acest discurs după sfârşitul Operaţiunii antiteroriste Barkhane în Sahel şi retragerea forţată a trupelor franceze din Mali şi Burkina Faso. Aceste două ţări sunt controlate în prezent de de junte militare, iar un sentiment de ostilitate faţă de Franţa este tot mai puternic în ele.

Pe plan militar, preşedintele francez a anunţat o viitoare ”scădere vizibilă” a efectivelor militare franceze în Afrivca şi un ”nou model de parteneriat” care să implice o ”ascensiune a puterii” africanilor.

”Transformarea va începe în lunile viitoare, cu o scădere vizibilă a efectivelor noastre şi o creştere în putere în (bazele militare franceze) a partenerilor noştri africani”, a dat el asigurări.

”CURTE DIN SPATE”

Franţa desfăşoară în continuare aproximativ 3.000 de militari în regiune, mai ales în Niger şi Ciad, după ce a avut până la 5.500 de oameni, însă intenţionează să-şi rearticuleze dispozitivul către ţări de la Golful Guineei, acaparate de un impuls jihadist şi să fie mai puţin vizibilă pe teren.

În această regiune şi pe întregul continent, influenţa Franţei şi a Occidentului este contestată de China şi Rusia. Trei dintre cele patru ţări pe care le va vizita preşedintele francez - Gabon, Congo şi Angola - s-au abţinut joi la votarea unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU prin care se cerea retragerea Rusiei din Ucraina.

Africa nu este o ”curte din spate”, trebuie să trecem de la o ”logică” a ajutorului la cea a investiţiilor, subliniază Emmanuel Macron.

Discurdsul său de luni este un ecou al celui de la Ouagadougou, în 2017, în care Emmanuel Macron şi-a subliniat voinţa de a da pagina politicii africane post-coloniale a Parisului - ”Françafrique” -, o amprentă a complicităţilor politice şi a relaţiilor sulfuroase, şi a întins mâna unui tineret african tot mai neîncrezător în Franţa.

Macron, care se prezintă ca un lider al noii generaţii, a denunţat atunci, în faţa a 800 de studenţi, ”crimele incontestabile” ale colonializării şi a îndemnat la ”relaţie nouă” cu Africa, un pact pe care intenţionează să-l lărgească la Europa.

În iulie, Emmanuel Macron a efectuat un turneu în Camerun, Benin şi Guineea-Bisau.

El intenţionează să-şi continue vizitele pe continentul african ”aproape o dată la şase luni sau mai mult”.

Luni el a anunţat ”o lege cadru” a ”procedării la noi restituiri” de opere de artă ”în favoarea ţărilor africane care le cer”.

Această lege ”va fi propusă în următoarele săptămâni de către ministrul Culturii Parlamentului nostru” şi ”va permite să se stabilească metologia şi criteriile a cum să se procedeze” la aceste restituiri, ”în baza unui parteneriat cultural şi ştiinţific în vederea primii şi păstrării acestor opere”, a continuat şeful statului francez, care a anunţat că doreşte ”ca acest demers să se poată înscrie într-o dinamică mai largă şi totodată într-o dinamică europeană”.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.