Relatări despre "lumini misterioase" surprinse pe cerul nopţii cu câteva momente înainte de producerea cutremurului din Maroc au înfierbântat discuţiile pe internet şi au alimentat teoriile conspiraţiei, dar astfel de observaţii în cazul unor seisme mari datează de secole, chiar din Grecia antică, relatează CNN.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Cutremurul care a zguduit Marocul la 8 septembrie, la ora locală 23:10, a avut o magnitudine de moment de 6,8 şi s-a produs la mică adâncime, de numai 18,5 km, în inima Munţilor Atlas din centrul ţării, fiind al doilea cel mai puternic seism din istoria ţării. Bilanţul victimelor a ajuns la aproape 3.000 de morţi, iar distrugerile sunt masive, mai ales în zonele rurale montane şi în oraşul Marrakech.

Înregistrări video au surprins pe cerul nopţii, cu câteva momente înainte de cutremur, explozii strălucitoare de lumină, de diferite culori. Un fenomen similar ar fi fost observat şi înainte de cutremurul din Turcia din februarie, de asemenea un seism extrem de puternic, care s-a produs la suprafaţă şi a provocat zeci de mii de victime.

Astfel de fenomene i-au nedumerit mult timp pe oamenii de ştiinţă. De altfel, încă nu există un consens asupra cauzelor care le provoacă, dar ele sunt "cu siguranţă reale", a declarat John Derr, un geofizician pensionat care a lucrat la US Geological Survey.  El este coautor al mai multor lucrări ştiinţifice despre "luminile cutremurelor", prescurtate EQL.

CUM SE VĂD LUMINILE CUTREMURELOR

"Vederea EQL depinde de întuneric şi de alţi factori favorizanţi", a explicat John Derr pentru CNN într-un e-mail. El a spus că videoclipul din Maroc care s-a răspândit online seamănă cu luminile surprinse de camere de securitate în timpul unui cutremur din 2007 din Pisco, Peru.

Juan Antonio Lira Cacho, profesor de fizică la Universidad Nacional Mayor de San Marcos din Peru şi la Universitatea Pontificală Catolică din Peru, care a studiat fenomenul, a declarat că înregistrările video realizate cu telefoanele mobile şi utilizarea pe scară largă a camerelor de securitate au facilitat studierea EQL.

"În urmă cu 40 de ani, era imposibil", a spus el. "Dacă le vedeai, nimeni nu te-ar fi crezut", spune cercetătorul peruan.

Luminile de la cutremure pot lua mai multe forme diferite, potrivit unui capitol despre acest fenomen, scris în colaborare cu Derr şi publicat în ediţia din 2019 a volumului Encyclopedia of Solid Earth Geophysics. Uneori, luminile pot fi asemănătoare cu fulgerele obişnuite sau pot apărea ca o bandă luminoasă în atmosferă, asemănătoare cu aurora boreală. Alteori, ele seamănă cu sfere luminoase care plutesc în aer. De asemenea, pot arăta ca nişte flăcări mici ce pâlpâie sau se mişcă de-a lungul sau în apropierea solului sau pot părea chiar ca nişte flăcări mai mari care ies din pământ.

O înregistrare video realizată în China cu puţin timp înainte de cutremurul din Sichuan din 2008 arată nori luminoşi plutind pe cer.

CE AU OBSERVAT CERCETĂTORII ÎN LEGĂTURĂ CU LUMINILE CUTREMURELOR

Pentru a înţelege mai bine luminile cutremurelor, Derr şi colegii săi au adunat informaţii despre 65 de cutremure americane şi europene asociate cu relatări demne de încredere în legătură cu apariţia unor lumini, care datează încă din 1600. Aceştia şi-au împărtăşit munca într-o lucrare din 2014 publicată în revista Seismological Research Letters.

Cercetătorii au descoperit că 80% dintre apariţiile EQL studiate au fost observate pentru cutremure cu magnitudini mai mari de 5,0. 

În cele mai multe cazuri, fenomenul a fost observat cu puţin timp înainte sau în timpul evenimentului seismic şi a fost vizibil până la 600 de kilometri de epicentrul cutremurului.

Cutremurele, în special cele puternice, sunt cel mai probabil să se producă de-a lungul sau în apropierea zonelor în care se întâlnesc plăcile tectonice. Cu toate acestea, studiul din 2014 a constatat că marea majoritate a cutremurelor precedate de fenomenele luminoase au avut loc în interiorul plăcilor tectonice mai degrabă decât la marginile acestora.

Mai mult, fenomenele luminoase au mai multe şanse să apară pe sau în apropierea văilor de rift, locuri în care - la un moment dat în trecut - scoarţa Pământului s-a desprins, creând o regiune joasă alungită, care se află între două blocuri mai înalte de rocă.

CAUZE PROBABILE

Friedemann Freund, colaborator al lui Derr, profesor la Universitatea San Jose şi fost cercetător la Centrul de Cercetare Ames al NASA, a venit cu o teorie pentru luminile cutremurelor.

Freund a explicat că, atunci când anumite defecte sau impurităţi din cristalele din roci sunt supuse unui stres mecanic - cum ar fi în timpul acumulării de tensiuni tectonice înainte sau în timpul unui cutremur major - acestea se sparg instantaneu şi generează electricitate. Roca este un izolator care, atunci când este solicitat mecanic, devine un semiconductor, a explicat el.

"Înainte de cutremure, volume uriaşe de rocă - sute de mii de kilometri cubi de roci din scoarţa terestră - sunt solicitate, iar tensiunile provoacă deplasarea granulelor, a formaţiunilor minerale, una în raport (cu) cealaltă", a explicat el într-un interviu prin apel video. "Este ca şi cum ai porni o baterie, generând sarcini electrice care pot circula din rocile tensionate în şi prin rocile netensionate. Încărcăturile se deplasează rapid, cu până la 200 de metri pe secundă", a explicat el într-un articol din 2014 pentru The Conversation.

Alte teorii privind cauzele luminilor cutremurelor includ electricitatea statică produsă de fracturarea rocilor şi emanaţia de radon, printre multe altele.

În prezent, nu există un consens între seismologi cu privire la mecanismul care provoacă luminile cutremurelor, iar oamenii de ştiinţă încă încearcă să desluşească misterele acestor explozii.

Freund speră însă că într-o zi ar putea fi posibilă utilizarea luminilor de cutremur sau a încărcăturii electrice care le provoacă, în combinaţie cu alţi factori, pentru a ajuta la prognozarea apropierii unui cutremur major.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.