Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a declarat vineri că îşi doreşte ca ţara sa să participe la descurajarea nucleară occidentală împotriva Moscovei, făcând aluzie la desfăşurarea de arme nucleare pe teritoriul ţării sale, care se învecinează cu Rusia, relatează AFP.
„Obiectivul ţării mele este de a utiliza toate oportunităţile de descurajare nucleară şi dorim să facem parte integrantă din această descurajare nucleară”, a declarat Gitanas Nauseda în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Berlin, alături de ceilalţi lideri baltici şi de cancelarul Friedrich Merz, cu câteva zile înaintea summitului NATO.
„Cu câteva zile în urmă, am propus un amendament constituţional pentru a elimina restricţia existentă privind posibila desfăşurare a armelor nucleare în Lituania”, a anunţat el.
Vineri, un grup de 50 de parlamentari lituanieni a depus un proiect de amendament, demarând oficial procedura în vederea votului. Modificarea Constituţiei lituaniene necesită aprobarea în două etape de către două treimi din Parlament (94 de deputaţi din 141), cu un interval de cel puţin trei luni între voturi.
Acţiunile Lituaniei au loc la trei săptămâni după un vot în Parlamentul finlandez prin care s-a ridicat interdicţia totală asupra armelor nucleare în această ţară, care se aliniază la politica de descurajare a NATO după aderarea sa la alianţă în 2023. Noua lege autorizează introducerea, transportul, furnizarea sau deţinerea de arme nucleare pe teritoriul finlandez, în circumstanţe excepţionale legate de apărarea militară a ţării, în cadrul NATO.
Dintre ţările din nord-estul european ale NATO, Polonia pare cea mai hotărâtă să adere la programul american denumit „nuclear sharing” de desfăşurare a armelor nucleare în anumite ţări aliate, precum şi la proiectul de „descurajare avansată” prezentat de preşedintele francez Emmanuel Macron. Ţările baltice au rămas până în prezent mai prudente în faţa unor eventuale proiecte nucleare bilaterale, considerând că garanţiile incluse în Tratatul Atlanticului de Nord sunt suficiente.
Lituania, membră a NATO şi a UE, care are graniţă comună cu Rusia şi cu aliatul său apropiat, Belarus, a făcut din securitate şi apărare o prioritate absolută în urma invadării Ucrainei de către Rusia în 2022. Vilnius se numără printre ţările NATO care cheltuiesc cel mai mult pentru apărare în termeni relativi, alocând în acest an peste 5% din PIB-ul său. Lituania găzduieşte un grup tactic multinaţional al NATO. Germania este în curs de a desfăşura în această ţară o brigadă permanentă care poate număra până la 5.000 de soldaţi.
Medikatv.ro
