Libanul s-a dotat vineri cu un nou Guvern, după 13 luni de aşteptare, marcată de târguieli politice interminabile care au agravat o criză economică fără precedent, care a aruncat milioane de libanezi în sărăcie, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Preşedintele Michel Aoun şi premierul desemnat Najib Mikati ”au semnat decretul de formare a noului Guvern, în prezenţa preşedintelui Parlamentului Nabih Berri", a anunţat preşedinţia într-un mesaj postat pe Twitter.

Noua echipă este alcătuită din personalitţi apolitice, dintre care unele se bucură de o bună reputaţie, ca Firas Abiad, directorul Spitalului guvernamental Rafic Hariri - vărful de lance al luptei împotriva epidemiei covid-19.

Guvernul - care are 24 de miniştri - urmează să se întrunească în prima reuniune luni, la ora locală 11.00 (şi ora României), a anunţat secretarul general al Consiliului Miniştrilor Mahmoud Makiyye.

Ţara nu avea un guvern după demisia Cabinetului lui Hassan Diab, la câteva zile după explozia devastatoare din portul Beirut, la 4 august 2020, care s-a soldat cu peste 200 de morţi şi a devastat cartere întregi în capitală.

Criza economică fără precedent cu care se confruntă ţara din vara lui 2019 s-a agravat neîncetat, ulterior, iar Banca Mindială (BM) a catalogat-o drept una din cele mai grave crize din lume din 1850 încoace.

Din cauza unei inflaţii galopante şi unor concedieri în masă, 78% din populaia libaneză trăieşte în prezent sub pragul sărăciei, potrivit ONU.

Libanul a plonjat în beznă de maimulte luni, după ce întreruprea furnizării curentului electric a crescut la până la 27 de ore pe zi, după căderea liberă a monedei naţionale, restricţii bancare fără precedent, o ridicare treptată a subvenţiilor, penurii de carburanţi şi medicamente.

Generatoare de cartier, care preiau de obicei ştafeta, raţionează alimentarea cu curent a locuinţelor, magazinelor şi instituţiilor, din cauza lipsei păcurii, care s-a scumpit şi a devenit o monedă rară într-o ţară care se confruntă cu o lipsă de devize străine şi în plină ridicare a subvenţiilor la mai multe produse de bază.

PROVOCĂRI

Numeroase provocări îl aşteaptă pe viitorul Guvern, mai ales încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), cu care negocierile au fost întrerupte din iulie 2020.

Pentru comunitatea internaţională este vorba despre o etapă de neocolit în vederea scoaterii Libanului din criză şi deblocării altor ajutoare substanţiale.

De peste un an, comunitatea internaţională îşi condiţionează ajutoarele de formarea unui Guvern capabil să lupte împotriva corupţiei şi să realizeze reforme indispensabile.

Ea s-a mulţumit, după explozie, să furnizeze un ajutor umanitar de urgenţă, fără să treacă prin instituţii oficiale.

La sfârşitul lui iulie, Aoun l-a însărcinat pe Najib Mikati, un fost premier şi cel mai bogat om din ţară, să formeze un nou Guvern, în urma eşecului a doi predecesori.

Fostul premier Saad Hariri a renunţat la jumătatea lui iulie, după nouă luni de negocieri dificile. După nominalizare, el a acuzat Iranul, principalul susţinător al Hezbollah, de ”obstrucţionarea” formării unui guvern reformator

Înaintea sa, ambasadorul Moustafa Adib, a renunţat şi el.

În pofida unor ameninţări cu sancţiuni din partea Uniunii Europene (UE), avertismentelor şi acuzaţiilor de ”obstrucţionare organizată” din ultimele luni, liderii politici libanezi şi-au continuat târguielile obişnuite.

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care urmăreşte îndeaproape dosarul libanez, acuza la începutul lui august clasa politică, denunţată amplu în stradă şi care a supravieţuit unei revolte populare în toamna lui 2019, de faptul că face ”pariul putreziciunii”.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.