Preşedintele turc a inaugurat sâmbătă o moschee în Statele Unite, doar unul dintre proiectele Turciei de construcţie a unor lăcaşuri de cult musulmane, din Balcani până în Haiti, inclusiv în România, relatează Les Echos, care apreciază că Ankara încearcă să îşi extindă influenţa prin diplomaţia religiei, demers ce aminteşte de epoca Imperiului Otoman.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Ankara a alocat 110 milioane de dolari pentru moscheea din Maryland, care are două minarete şi este inspirată din stilul arhitectural otoman din secolul al XVI-lea.  De altfel, preşedintele Recep Tayyip Erdogan nu a ascuns niciodată că este un admirator al tuturor aspectelor acelei perioade şi că vrea să refacă măreţia de atunci a Turciei. În aceste condiţii, islamul face parte integrală a proiectului său politic şi cultural.

Astfel, construcţia şi renovarea de moschei în străinătate a luat amploare pentru Guvernul de la Ankara din 2002, când au ajuns la putere islamo-conservatorii lui Erdogan. La început, proiectele au vizat teritoriile controlate în trecut de Imperiul Otoman, precum Balcanii, unde moştenirea turcă este încă pregnantă.

După Bosnia, ţară cu care Turcia are relaţii foarte strânse, preşedintele turc a pus, în 2015, piatra de temelie a unei moschei gigantice la Tirana, în capitala Albaniei.

“Turcia consideră că are o responsabilitate faţă de musulmanii sunniţi, şi nu numai faţă de cei din fostele teritorii ale Imperiului Otoman”, consideră directorul Institutului francez pentru Studii Anatoliene (IFEA), Jean-Francois Perouse.

Potrivit specialistului, coautor al volumului “Erdogan, noul părinte al Turciei?”, această diplomaţie religioasă provine din “ideea puterii blânde”: un concept din relaţiile internaţionale care stipulează că puterea unei ţări ţine în egală măsură de imaginea sa, de cultura sau de comportamentul său exemplar şi de capacitatea militară şi economică.

De altfel, lui Recep Tayyip Erdogan îi place să laude “modelul turc”, un amestec de liberalism economic, democraţie şi conservatorism religios. Acest model a stârnit, la început, un oarecare interes, însă tot mai mulţi sunt îngrijoraţi de derivele autoritare ale preşedintelui turc, precum şi de politica sa ambivalentă faţă de Siria.

Cu toate acestea, în pofida rateurilor diplomatice ale Turciei, construcţia moscheilor în străinătate se accelerează, iar Ankara susţine că încearcă astfel să promoveze un islam moderat. Premierul Ahmet Davutoglu, arhitectul aşa-numitei politici “neo-otomane” desfăşurate de Turcia în anii 2000, a subliniat că islamul promovat de ţara sa este un “antidot” pentru valorile radicale promovate de Statul Islamic.

Consecinţa este că bugetul Ministerului pentru Afaceri Religioase, ce include un departament care supraveghează construcţia de moschei în străinătate, a primit în 2015 un buget de două miliarde de dolari.

"Ankara păşeşte, uneori, pe coji de ouă" în cazul acestor proiecte, comentează Les Echos, care oferă ca exemplu situaţia din România, unde populaţia este divizată în privinţa planurilor de construcţie, la Bucureşti, a celei mai mari moschei din Europa. Semne de întrebare au apărut şi în Albania în legătură cu proiectele turce.

“Politica turcă trebuie să se ajusteze pentru a nu părea arogantă”, subliniază Perouse.

După cum demonstrează şi exemplul moscheei din Maryland, Turcia nu ezită să se aventureze nici în ţările unde prezenţa musulmanilor a fost şi este în continuare redusă. Astfel, proiecte de moschei sunt în curs în Haiti şi în America Latină. Mulţi ar putea considera acest lucru surprinzător, dar, în definitiv, preşedintele turc a uimit în 2014 o lume întreagă atunci când a declarat că America nu a fost descoperită de Cristofor Columb, în 1492, ci de musulmani, cu 300 de ani mai devreme, conchide Les Echos.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.