Justiţia pakistaneză a pronunţat joi primul său verdict cu privire la asasinarea fostului premier pakistanez Benazir Bhutto în 2007, eliberând cinci suspecţi, dar catalogându-l drept ”fugar”pe rivalul ei politic de la acea vreme, fostul preşedinte Pervez Musharraf, relatează AFP.
Tribunalul a dispus de asemenea să fie confiscate bunurile fostului lider militar, care a fost inculpat în 2013 în acest dosar şi care a rămas de-acum singurul suspect.
Bhutto, aleasă în două rânduri şefă a Guvernuli pakistanez - prima femeie din perioada contemporană care a condus o ţară musulmană -, a fost asasinată într-un atentat sinucigaş comis la Rawalpindi pe 27 decembrie 2007.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Potrivit versiunii celei mai comun acceptate, un atacator a împuşcat-o în gât, după un miting, iar apoi şi-a detonat încărcătura explozivă în apropierea convoiului ei, omorând alte 24 de persoane.
Musharraf şi-a părăsit ţara în martie 2016, cu scopul de a primi îngrijiri medicale la Dubai, promiţând să revină după aceea şi să-şi înfrunte judecătorii. El nu şi-a respectat promisiunea până în prezent.
"Musharraf a fost declarat fugitiv”, a declarat pentru presă un reprezentant al tribunalului, în faţa Închisorii Adiala, la Rawalpindi, unde s-a desfăşurat audierea de joi.
Tribunalul a achitat totodată cinci suspecţi care se aflau în detenţie. Ei urmau să fie eliberaţi după mai bine de nouă ani de încarcerare, a mai anunţat purtătorul de cuvânt al tribunalului.
Aceşti tineri, nişte presupuşi islamişti apropiaţi atacatorului sinucigaş, au fost încarceraţi la puţin timp după atentat şi au fost inculpaţi. Kamikazele a fost identificat de ancheta pakistaneză ca fiind un adolescent în vârstă de 15 ani, originar din Waziristanul de Sud, un feif al rebelilor islamişti.
În schimb, doi reprezentanţi locali ai poliţiei au fost condamnaţi, joi, la 17 ani de închisoare fiecare şi la plata unei amenzi în valoare de 500.000 de rupii (4.000 de euro) ”din cauza proastei gestionări a locului crimei”.
Şefului poliţiei de la Rawalpindi, Saud Aziz, şi adjunctului său, Khurram Shahzad, li se reproşează că nu au asigurat securitatea candidatei şi că au spălat locul atentatului cu apă sub presiune la mai puţin de două ore după fapte.
În 2010, ONU a acuzat Guvernul lui Musharraf, într-un raport, că nu i-a asigurat o protecţie adaptată lui Bhutto, subliniind că moartea sa ar fi putut să fie evitată.
Musharraf dezminte că ar fi jucat vreun rol în evenimentele care au antrenat atentatul ce a semănat haos în ţară şi care-i marchează în continuare istoria în mod profund.
După asasinat, regimul său l-a acuzat rapid pe liderul talibanilor pakistanezi de la acea vreme, Baitullah Mehsud. Acesta din urmă, care a dezminţit orice implicare, a fost ucis de o dronă americană în 2009.
Fiica lui Bhutto, Aseefa Zardari, a reacţionat faţă de verdict apreciind pe Twitter că ”nu se va face dreptate atât timp cât Pervez Musharraf nu va răspunde pentru crimele sale”.
PACT CU MUSHARRAF
Asasinarea lui Bhutto a avut loc la mai puţin de două luni după întoarcerea sa din exil, în urma unui pact în vederea unei împărţiri a puterii cu Musharraf, la care aceasta a renunţat rapid.
Sub patronajul soţului văduv al lui Bhutto, Asif Ali Zardari, ales preşedinte în 2008, Partidul Poporului Pakistanez (PPP) a declanşat urmăriri împotriva lui Musharraf.
Puternicul general a fost inculpat în august 2013 - o premieră în cazul unui fost şef de Stat Major pakistanez -, ceea ce a dat impresia, o perioadă, că armata, care a condus Paksitanul jumătate din scurta sa istorie, nu se mai afla deasupra justiţiei.
Însă imediat ce a fost ridicată interdicţia de a părăsi teritoriul pakistanez, trei ani mai târziu, Musharraf s-a instalat la Dubai.
Expertul politic Hassan Askari consideră că hotărârea de joi ”nu răspunde problemei cine a ucis-o cu adevărat, talibanii sau Musharraf”. Din cauza ”slăbiciunii acuzării”, ”misterul rămâne întreg”, subliniază el.
În 2013, Heraldo Munoz, un fost preşedinte al Comisiei ONU de anchetă cu privire la moartea lui Benazir Bhutto, scria că dosarul seamănă cu uciderea unui şef de sat ai cărui locuitori poartă, în diverse grade, o parte de vină.
”Al-Qaida a dat ordinul, talibanii pakestanezi au executat atacul, eventual sprijiniţi sau cel puţin încurajaţi de elemente din establishmentul (militar şi/sau serviciile secrete), Guvernul lui Musharraf a facilitat crima prin neglijenţa sa, reprezentanţii poliţiei au încercat să muşamalizeze cazul, gărzile de corp ale lui Bhutto au eşuat să o protejeze, iar majoritatea politicienilor pakistanezi preferă să dea pagina decât să ancheteze cu privire la actorii din spatele acestei crime”, aprecia Munoz.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
