Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat, miercuri, în discursul său privind starea Uniunii, o serie de măsuri concrete privind garantarea faptului că alegerile de anul viitor pentru Parlamentul European vor fi organizate în mod liber, corect şi în siguranţă.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Trebuie să luăm măsuri de protecţie pentru ca alegerile noastre să continue să fie libere şi corecte. Este motivul pentru care Comisia propune astăzi noi norme menite să protejeze mai bine procesele noastre democratice în faţa riscului de a fi manipulate de ţări terţe sau de interese private", a spus Juncker. 

Printre aceste măsuri se numără o mai mare transparenţă cu privire la materialele publicitare cu caracter politic postate online şi posibilitatea aplicării de sancţiuni în cazul utilizării ilegale a datelor cu caracter personal în vederea influenţării deliberate a rezultatului alegerilor europene.

Prin propunerile prezentate miercuri, Comisia urmăreşte să abordeze ameninţările la care ar putea fi expuse alegerile şi, astfel, să sporească rezilienţa sistemelor democratice ale Uniunii.

Istoria recentă a evidenţiat riscul ca cetăţenii să facă obiectul unor companii masive de dezinformare online, menite să discrediteze şi să delegitimeze procesul electoral. Se crede şi că au existat cazuri de utilizare ilegală a datelor cu caracter personal ale persoanelor. În plus, atacurile împotriva infrastructurilor electorale şi a sistemele informatice utilizate în contextul campaniilor electorale constituie ameninţări hibride care trebuie contracarate. Având în vedere apropierea alegerilor europene de anul viitor, este esenţial să sporim rezilienţa democratică a Europei şi să ne asigurăm că normele offline privind transparenţa şi privind protejarea procesului electoral de orice interferenţă externă se aplică şi în mediul online.

Prim-vicepreşedintele Frans Timmermans a declarat: "Alături de statul de drept şi drepturile fundamentale, democraţia este unul dintre lucrurile care ne definesc şi definesc Uniunea noastră. Să nu fim naivi: sunt mulţi cei care vor să saboteze alegerile europene şi au la dispoziţie instrumente sofisticate. Tocmai de aceea trebuie grabnic să punem împreună umărul pentru a spori rezilienţa democraţiilor noastre. Pachetul de măsuri electorale propuse astăzi reprezintă o contribuţie solidă la acest efort comun.”

"Alegerile şi referendumurile recente trebuie să ne servească drept învăţăminte. Dorim să reducem cât mai mult riscurile la care sunt expuse alegerile viitoare, fie ele sub forma materialelor publicitare netransparente sau a utilizării abuzive a datelor cu caracter personal, mai ales de către actori externi. Doresc ca europenii să poată alege liber când merg la urne. Şi, pentru aceasta, trebuie să punem capăt anarhiei normelor electorale în vigoare", a afirmat Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen. 

Setul de măsuri prezentate astăzi de Comisie cuprinde: o recomandare privind reţelele de cooperare în materie electorală, transparenţa online, protecţia împotriva incidentelor de securitate cibernetică şi combaterea campaniilor de dezinformare: Statele membre sunt încurajate să înfiinţeze reţele naţionale de cooperare în materie electorală, alcătuite din autorităţi relevante - de exemplu, autorităţile electorale, cele în domeniul securităţii cibernetice, al protecţiei datelor şi cele responsabile de asigurarea respectării legii - şi să numească un punct de contact care să participe la o reţea de cooperare în materie electorală constituită la nivel european. Acest lucru le va permite autorităţilor să identifice cu promptitudine ameninţările potenţiale, să facă schimb de informaţii şi să asigure luarea unor măsuri de răspuns rapide şi bine coordonate.

Comisia recomandă, de asemenea, asigurarea unei mai mari transparenţe în ceea ce priveşte materialele publicitare cu caracter politic postate online şi vizarea anumitor utilizatori prin conţinut online cu caracter politic.

Partidele politice europene şi naţionale, fundaţiile şi organizaţiile implicate în campaniile electorale ar trebui să pună la dispoziţie informaţii privind fondurile cheltuite cu campaniile publicitare online, indicând partidul sau grupul de sprijin politic care se află în spatele unui material publicitar cu caracter politic postat online, precum şi publicând informaţii cu privire la criteriile de selecţie a publicului-ţintă utilizate pentru diseminarea de informaţii către cetăţeni.

În cazul nerespectării acestor principii, statele membre ar trebui să aplice sancţiuni naţionale.

Autorităţile naţionale, partidele politice şi presa ar trebui, la rândul lor, să ia măsuri pentru a-şi proteja reţelele şi sistemele informatice în faţa ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice, pe baza orientărilor elaborate de autorităţile naţionale în cadrul Grupului de cooperare în domeniul securităţii reţelelor şi a sistemelor informatice, împreună cu Agenţia UE pentru Securitate Cibernetică şi cu Comisia Europeană: Orientări privind aplicarea legislaţiei UE în materie de protecţie a datelor Orientările vor permite autorităţilor naţionale şi partidelor politice europene şi naţionale să aplice obligaţiile în materie de protecţie a datelor impuse de legislaţia UE în contextul alegerilor.

Regulamentul general privind protecţia datelor al UE se aplică din mai 2018 şi include în sfera sa de aplicare şi toate partidele politice europene şi naţionale, precum şi alţi actori implicaţi în procesul electoral, cum ar fi brokerii de date sau platformele de comunicare socială.

Având în vedere dezvăluirile în cazul Cambridge Analytica şi, pe un plan mai general, impactul tot mai mare al acţiunilor prin care li se adresează conţinut personalizat (micro-targeting) alegătorilor pe baza datelor lor cu caracter personal, Comisia reaminteşte obligaţiile în materie de protecţie a datelor care li se aplică tuturor părţilor implicate în alegerile europene; o modificare legislativă menită să înăsprească normele privind finanţarea partidelor politice europene.

Modificarea punctuală a Regulamentului din 2014 privind finanţarea partidelor va face posibilă impunerea de sancţiuni financiare în cazul încălcării normelor în materie de protecţie a datelor în vederea influenţării deliberate a rezultatului alegerilor europene. Sancţiunile ar reprezenta 5 % din bugetul anual al partidului politic european sau al fundaţiei europene în cauză. Aplicarea sancţiunii va fi asigurată de Autoritatea pentru partidele politice europene şi fundaţiile politice europene. În plus, partidele şi fundaţiile care s-ar face vinovate de aceste încălcări nu ar putea beneficia de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene în anul în care li s-a aplicat sancţiunea.

O altă măsură este un regulament privind punerea în comun a resurselor şi a cunoştinţelor de specialitate în domeniul tehnologiilor de securitate cibernetică. Pentru a ţine pasul cu evoluţia constantă a ameninţărilor cibernetice, Comisia propune crearea unei reţele de centre de competenţă în materie de securitate cibernetică pentru a direcţiona şi a coordona mai bine fondurile disponibile pentru a susţine cooperarea, cercetarea şi inovarea în materie de securitate cibernetică. Un nou Centru european de competenţe în materie de securitate cibernetică va gestiona sprijinul financiar în domeniul securităţii cibernetice acordat din bugetul UE şi va facilita realizarea de investiţii comune de către Uniune, statele membre şi industrie pentru a impulsiona dezvoltarea sectorului industrial al securităţii cibernetice şi a asigura dotarea sistemelor noastre de apărare cu tehnologie de ultimă generaţie.

Măsurile propuse vin în completarea altor acţiuni întreprinse de Comisie, cum ar fi intrarea în vigoare a noilor norme UE privind protecţia datelor, setul amplu de măsuri de consolidare a securităţii cibernetice în UE care este în curs de a fi negociat de către Parlamentul European şi Consiliu, precum şi eforturile în curs de combatere a dezinformării online.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a susţinut discursul privind starea Uniunii, în faţa plenului reunit al Parlamentul European de la Strasbourg.

Înaltul oficial european a prezentat priorităţile sale pentru anul viitor, subliniind viziunea sa despre modul în care Uniunea Europeană poate continua să construiască o "Uniune mai unită, mai puternică şi mai democratică".

"În contextul geopolitic actual, a venit vremea Europei: a sosit momentul suveranităţii europene. E timpul ca Europa să îşi ia destinul în propriile mâini. Această convingere că "unitatea înseamnă putere" este chiar chintesenţa apartenenţei la Uniunea Europeană. Prin partajarea suveranităţii, atunci şi acolo unde este necesar,  fiecare dintre statele noastre naţiune devine mai puternic", a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Discursul preşedintelui Juncker în Parlamentul European a fost însoţit de prezentarea a 18 iniţiative concrete ale Comisiei Europene privind migraţia şi frontierele, securitatea, alegerile libere şi sigure, parteneriatul Uniunii Europene cu Africa şi UE ca actor global.

Aceste propuneri au scopul de a contribui la obţinerea de rezultate pozitive pentru cetăţeni până la summitul de la Sibiu, din mai 2019, şi înaintea alegerilor europene de anul viitor. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.