Liderul opoziţiei venezuelene Juan GuaIdo, care s-a autoproclamat preşedinte interimar al Venezuelei cu scopul de a-l înlătura de la putere pe preşedintele Nicolas Maduro, a fost confirmat în acest post în noaptea de luni spre marţi de către Adunarea Naţională - care nu are vreo putere - aleasă în 2015, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Guaido, la acea vreme preşedinte al Parlamentului, s-a proclamat preşedinte interimar, în 2019, în contextul în care comunitatea internaţională nu recunoştea realegerea lui Maduro în 2018, într-un scrutin boicotat şi respins deept ”fraudulos” de către opoziţie.

Această Adunare Naţională, aflată sub controlul opoziţiei - aleasă în 2015 şi al cărei mandat s-a încheiat în mod oficial în ianuarie 2021 -, a fost deposedată de puteri în 2017, după alegerea unei Adunări Constituante, favorabile lui Maduro.

Opoziţia a boicotat, de asemenea, alegerile legislatve din 2020, în urma cărora puterea a reluat controlul asupra Adunării.

Deputaţii opoziţiei au adoptat ”continuitatea timp de 12 luni, începând de la 4 ianuarie” a mandatelor lor şi ale ”Guvernului”, şi au hotărât ca ”preşedintele Adunării Naţionale să oficieze ca responsabil al preşedinţiei (...) în vederea apărării democraţiei şi conducerii protecţiei activelor statului în străinătate”.

Cu ajutorul comunităţii internaţionale, Guvernul interimar deţie controlul unor vaste active şi bunuri venezuelene în străinătate - însă Guaido nu are nicio putere în Venezuela.

În urma unor critici cu privire la modul de gastionare, opozanţii au reformat puţin atribuţiile ”Guvernului interimar”, prin desfiinţarea unor posturi şi angajându-se la o mai bună gestionare a fondurilor.

”Angajamentul nostru de a-i apăra pe venezueleni este ratificat”, a salutat într-un mesaj postat pe Twitter Juan Guaido.

ŞAPTE MORŢI ÎN CONFRUNTĂRI ÎNTRE GRUPĂRI ARMATE DE ANUL NOU

Pe de altă parte, cel puţin şapte persoane - inclusiv un adolescent în vârstă de 15 ani - au fost ucise, iar alte două au fost rănite într-o ”reglare de conturi” care a durat mai multe ore între grupări armate, la Barrancas del Orinoco, un orăşel situat în estul Venezuelei, potrivit poliţiei.

Schimburi de focuri au durat ”peste şapte ore”, se arată într-un comunicat intern al poliţiei, care a ridicat aproape 1.000 de cartuşe de la faţa locului.

”În timpul sărbătoririi Anului Nou (...), necunoscuţi au venit şi fără vreun avertisment au început să tragă în oameni prezenţi, provocând schimburi de focuri”, se arată în documentul poliţiei, obţinut de AFP.

Potrivit poliţiei, persoane implicate în incident fac parte din gangul ”Sindicatul Barrancas”, care operează în zonă de ani de zile.

Celălalt grup rămâne de identificat, însă, potrivit presei şi opoziţiei, este vorba despre membri ai unei gherile din Columbia, care se află la aproape 1.000 de kilometri depărtare.

Opozanta Maria Gabriela Hernandez, o fostă deputată din cadrul opoziţie, a dat asigurări, într-un mesaj postat pe Twitter, că ”grupări de imigranţi ilegali cu acent columbian” îşi dispută controlul traficurilor de tot felul  - droguri, aur sau armament - în această zonă.

”Oamenii nu disting dacă ei sunt (membri ai ultimei gherile active în Colimbia) ELN sau (ai fostei gherile marxiste Forţele Armate Revoluţionare din Columbia) FARC”, scrie ea.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.