Islanda, a doua ţară din Europa care iese la urne în timpul pandemiei covid-19, votează sâmbătă în alegeri prezidenţiale în care preşedintele în exerciţiu Gudni Johannesson este ultrafavorit în vederea obţinerii unui al doilea mandat, relatează AFP.
În regimul parlamentar de pe insula nordică, preşedintele islandez, ales într-un mandat de patru ani, are în realitate un rol esenţialmente protocolar.
El are o singură putere veritabilă în sistemul politic, o putere importantă, şi anume are dreptul constituţional de a bloca promulgarea unei legi şi de a o supune unui referendum.
Este pentru prima oară în istoria tinerei republici când un opozant îl înfruntă pe un şef al statului la sfârşitul primului mandat, şi anume candidatul dreptei Gudmundur Franklin Jonsson, apropiat liniei naţionaliste. Şanse sale sunt însă aproape nule.
În acest scutin cu un singur tur, într-o ţară cu 365.000 de locuitori, sondajele realizate de la începutul lui iunie îl creditează pe Johannesson, un universitar fără etichetă politică, în vârstă de 52 de ani, cu o victorie fără apel de peste 90% din intenţiile de vot.
”Sondajele nu sunt alegeri, însă distanţa este prea mare pentru a putea fi acoperită”, subliniază Gudmundur Halfdanarson, un profesor la Universitatea din Islanda.
Epidemia covid-19, practic stinsă în insula boreală, cu mai puţin de zece cazuri active, are puţină influenţă în organizarea acestor alegeri, în afară de solicitarea unei distanţări sociale de doi metri şi prezenţa mănuşilor şi dezinfectantelor în ecţiile de votare.
SOLIDARITATE, CONSENS
După alegerile din Serbia de duminica trecută şi înaintea alegerilor prezidenţiale din Polonia şi municipale din Franţa de duminică, Islanda este a doua ţară care organizează alegeri de la introducerea izolării în Europa.
Johannesson, ales în 2016 drept al şaselea şi cel mai tânăr preşedinte de la independenţa ţării, în 1944, este creditat cu un scor cuprins între 76 şi 86% de opinii favorabile în cea mai mare parte a mandatului său, potrivit Institutului MMR, cu o medie de 25 de puncte procentuale în plus faţă de predecesorul său.
”El este văzut ca un om din popor, care nu este pompos, care nu e mereu oficial. Islandezii par să-l iubească şi vor să-l păstreze preşedinte”, consideră Olafur Hardarson, un profesor de ştiinţe politice şi analist la radioteleviziunea publică RÚV..
Spre deosebire de predecesorul său conservator Olafur Grimsson, care nu ezita să alimenteze controversa, Johannesson a insistat în cei patru ani la reşedinţa prezidenţială de la Bessastadir asupra solidarităţii naţionale şi consensului.
O dovadă a popularităţii sale este faptul că în doar patru ore a strâns 1.500 de semnături indispensabile susţinerii candidaturii sale.
”Principala ameninţare la adresa lui Johannesson ar fi ca susţinărorii săi să creadă că este de neatins şi să nu se ducă la vot ca în cazul unei înfruntări strânse”, comentează politologul Eirikur Bergmann.
VETO ŞI DISOLUŢIE
Unicul său rival întâmpină dificultăţi în a uni din cauza laturii sale polemiste. Conducătorul din Islanda al unui hotel din Danemarca din 2013, acest fost agent de schimb pe Wall Street, în vârstă de 56 de ani, s-a angajat în politică în 2010, când a înfiinţat Partidul Haegri Graenir (Dreapta-Verzi), oo mişcare de dreapta populistă pe care a condus-o timp de trei ani.
La fel ca în celelalte scutine, rolul instituţional al preşedintelui este unul dintre principalele teme de campanie, dacă nu singurul. În prezent, grosul puterilor revine Guvernului premierului de stânga ecologist Katrin Jakobsdottir.
Opozantul Jonsson vrea să facă funcţia prezidenţială mai activă, printr-un recurs mai mare la referendum. Această putere a fost folosită doar de trei ori, exclusiv de către Olafur Grimsson (1996-2016).
Preşedintele ar putea pretinde şi alte puteri, în contextul în care Constituţia lasă, potrivit unor jurişti, numeroase ambiguităţi, mai ales în privinţa capacităţii acestuia de a lua iniţiativa în vederea dizolvării Althing, ancestralul Parlament islandez, şi în convocarea unor alegeri legislative anticipate.
Aceasta ar fi entorsă a tradiţiei. ”Nu-mi place asta, pentru că preşedintele în Islanda are un rol protcolar şi nu politic”, apreciază Audunn Gisli Arnason, un alegător intervievat de AFP înainte să voteze.
Sunt chemaţi la urne 252.217 de islandezi, între orele locale 9.00 (12.00, ora României) şi 22.00 (duminică, 1.00, ora României), în 139 de secţii de votare în întreaga ţară.
Primele estimări sunt aşteptate imediat după închiderea secţiilor de votare.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
