Irlanda a lansat joi o dezbatere publică privind politica sa de securitate, ridicând problema arzătoare a neutralităţii sale militare, care este din ce în ce mai mult în contradicţie cu angajamentul aliaţilor săi din Uniunea Europeană de a ajuta Ucraina în faţa agresiunii Rusiei, relatează AFP.
Consultarea se desfăşoară până marţi, într-un moment în care invazia rusă a determinat deja Finlanda şi Suedia să renunţe la deceniile de nealiniere militară.
În Irlanda, însă, dezbaterea privind o eventuală aderare la NATO, în contradicţie cu politica dusă de la cel de-al Doilea Război Mondial, dezlănţuie pasiuni.
Preşedintele Michael Higgins, al cărui rol este în principal ceremonial, a acuzat guvernul că "se joacă cu focul" redeschizând acest subiect. Într-un articol în ziarul Business Post, el a declarat că Irlanda se află într-un "moment foarte periculos" în ceea ce priveşte politica externă, fiind îngrijorat de o "derivă".
Premierul Leo Varadkar a minimizat implicaţiile dezbaterii privind neutralitatea, asigurând marţi Parlamentul că această consultare nu are "nicio agendă ascunsă" şi că va examina o serie de chestiuni militare. "Suntem foarte clari cu privire la politica noastră: nu avem nicio intenţie de a adera la NATO sau la orice altă alianţă militară. Vom investi în forţele noastre armate", a insistat el.
Aproximativ 1.200 de persoane s-au înscris pentru a participa la dezbateri, care vor începe la Cork, în sud, şi se vor ţine în mai multe locuri din ţara cu cinci milioane de locuitori pentru a se încheia luni şi marţi la Dublin.
Cu un buget al apărării de 1,1 miliarde de euro, Irlanda este mult în urma altor membri ai UE în ceea ce priveşte cheltuielile militare, ceea ce o face, potrivit unor critici, dependentă de vecinii săi pentru a-şi asigura securitatea.
Are o armată de 8.500 de soldaţi şi este implicată în operaţiuni de menţinere a păcii, 500 de soldaţi fiind în prezent desfăşuraţi în străinătate, în principal în Liban.
TEAMA CĂ RUSIA AR PUTEA SABOTA CABLURILE TRANSATLANTICE
De la invazia Ucrainei, trecerea regulată a navelor ruseşti în largul coastelor irlandeze a determinat guvernul să se teamă de sabotaje, care ar putea afecta în special cablurile transatlantice.
Irlanda are doar şase nave de patrulare, sprijinite de două avioane de patrulare maritimă pentru a monitoriza zona sa economică exclusivă, care reprezintă 16% din apele teritoriale ale UE, potrivit Royal United Services Institute (RUSI).
Guvernul irlandez a subliniat deja necesitatea de a se pregăti pentru atacuri cibernetice, cum ar fi cel atribuit unei organizaţii ruseşti care a paralizat serviciul său de sănătate în 2021.
Potrivit unui sondaj Ipsos pentru Irish Times publicat în iunie, 61% dintre irlandezi sunt în favoarea neutralităţii. Însă 55% susţin o "creştere semnificativă" a capacităţilor militare.
Guvernul a anunţat anul trecut că doreşte să crească cheltuielile militare la 1,5 miliarde de euro pe an până în 2028, o creştere fără precedent.
În februarie, Dublinul a acceptat să participe la asistenţa militară a UE pentru Ucraina, 30 de soldaţi irlandezi antrenând trupele ucrainene.
Politica de neutralitate a Irlandei datează din timpul luptei sale pentru obţinerea independenţei faţă de dominaţia britanică printr-un război civil sângeros care a dus la crearea Republicii Irlanda în 1937.
Deşi Constituţia nu are prevăzută această nealiniere, guvernele succesive au urmat toate decizia în acest sens a premierului Eamon de Valera, criticată de Londra şi Washington, la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
