Iranul vrea să păstreze controlul Strâmtorii Ormuz, după încheierea rundei de negocieri, inclusiv tehnice, cu SUA în Elveţia. Acord în vederea deblocării unor active de 12 mld. $ în două tranşe. Teheranul nu confirmă că a acceptat să primească din nou inspectori AIEA

Teheranul reiterează marţi că vrea să păstreze controlul Strâmtorii Ormuz, după ce s-a terminat o rundă de negocieri cu Statele Unite care a început în acest weekend în Elveţia, într-o încercare de a pune capăt Războiului din Orientul Mijlociu, relatează AFP.

Aceste negocieri au permis să se pună "bazele foarte solide ale ajungerii la un acord final reuşit", s-a felicitat luni vicepreşedintele american J. D. Vance.

Statele Unite au anunţat după aceea o suspendare de două luni a sancţiunilor impuse petrolului iranian.

Vance şi negociatorul iranian Mohammad Bagher Ghalibaf au plecat luni de la complexul hotelier Bürgenstock, în Alpii elveţieni, în urma unui maraton de 18 ore, lăsând diplomaţilor grija să continue negocieri "tehnice" la faţa locului.

Aceste negocieri "tehnice" s-au încheiat, de asemenea, iar negocierile urmează să continue ulterior, în cadrul unor Grupuri de Lucru, a anunţat marţi diplomaţia iraniană, citată de agenţia oficială iraniană de presă Irna.

Până atunci, Ghalibaf a reafirmat că condiţiile în Strâmtoarea Ormuz nu se vor întoarce la situaţia dinaintea războiului şi că această cale de navigaţie va rămâne "administrată" de către Iran, potrivit unor declaraţii citate marţi de Irna.

Trecerea prin Strâmtoarea Ormuz, tranzitată în vremuri normale de 20% dintre petrolul şi gazele naturale lichefiate (GNL) mondiale, era liber de orice control înainte ca Statele Unite şi Israelul să lanseze, la 28 februarie, Războiul din Iran.

Însă "administrarea Strâmtorii Ormuz nu va redeveni niciodată ceea ce a fost înainte de război", a dat asigurări Ghalibaf, subliniind că "Iranul o va administra".

Iranul a anunţat tot marţi că a încheiat, în Elveţia, cu Statele Unite un acord în vederea unei deblocări "imediate" a unor active iraniene blocate în valoare de 12 miliarde de dolari.

Acestea vor fi eliberate "în două tranşe de şase miliarde" de dolari, a declarat Irna şeful delegaţiei iraniene însărcinat cu negocierile tehnice, adjunctul ministrului iranian de Externe Kazem Gharibabadi.

Vance a subliniat că Statele Unite se vor asigura că o eventuală deblocare a unor active iraniene "nu va folosi la finanţarea terorismului".

GHALIBAF ÎN OMAN

Runda de negocieri începută în weekend în Elveţia alimentează speranţele unei soluţionări de durată a conflictului şi a făcut să scadă cursul barilului Brent de la Marea Nordului sub pragul de 78 de dolari, departe de cei 126 de dolari atinşi în perioada de vârf a războiului.

Negocierile, în care Pakistanul şi Qatarul joacă un rol de mediatori, urmează să conducă la un document final în termen de 60 de zile, care poate fi prelungit.

În acest cadru, preşedintele Massoud Pezeshkian urmează să efectueze o vizită de stat la Islamabad, marţi, potrivit diplomaţiei pakistaneze.

Secretarul de Stat american Marco Rubio este aşteptat - de marţi şi până joi - în Emiratele Arabe Unite (EAU), în Bahrain şi în Kuwait, potrivit Departamentului de Stat.

Echipa de negociatori iranieni, condusă de către Ghalibaf, s-a dus la rânsul ei în Oman, pentru a discuta despre administrarea Strâmtorii Ormuz, potrivit Irna.

Washingtonul, asupra căruia se exercită presiuni să pună capăt unui conflict care afectează puterea de cumpărare a americanilor, şi-a multiplicat gesturile adresate Teheranului.

În privinţa petrolului - principala resursă a Republicii Islamice - "toate tranzacţiile" cu privire la producţia, vânzarea şi transportul hidrocarburilor de origine iraniană "sunt autorizate până la 21 august", a detaliat Departamentul american al Finanţelor.

Potrivit lui Vance, Teheranul a acceptat să invite din nou inspectorii Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) - lucru pe care Iranul nu l-a confirmat.

"PRIMUL TEST REAL"

Aceste inspecţii - impuse prin Acordul de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian rupt de către Donald Trump în 2018, au fost suspendate de către Iran în urma unor bombardamente ale Israelului şi Statelor Unite împotriva unor instalaţii în Iran, în iunie 2025.

Inspectorii AIEA nu au mai putut vizita instalaţiile nucleare vizate în aceste atacuri, lăsând să planeze îndoiala cu privire la starea stocurilor iraniene de uraniu puternic îmbogăţit - un punct major de contencios cu Washingtonul.

Teheranul a negat mereu că vrea să se doteze cu arma nucleară, însă a rămas inflexibil cu privire la dreptul său de a exploata o filieră nucleară civilă completă.

Pe frontul din Liban, pe care Teheranul insistă să-l asocieze negocierilor, o "Celulă de Gestionare a Conflictelor" urmează să fie implementată cu scopul de a conduce la oprirea a confruntărilor armate între Israel şi mişcarea libaneză proiraniană Hezbollah, care a antrenat Libanul în război la începutul lui martie.

Luni, preşedintele libanez Joseph Aoun a anunţat că a primit un apel telefonic de la Vance pe tema "consolidării armistiţiului în Liban, oprirea escaladării militare israeliene şi măsuri de luat în acest sens".

Ofensiva în Liban, menită potrivit Israelului să împiedice atacurile Hezbollah, s-a soldat cu peste 4.100 de morţi, potrivit autorităţilor libaneze, şi cu peste un milion de deplasaţi.

Ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi consideră că respectarea acestui armistiţiu va fi "primul test real" al solidităţii protocolului acordului iraniano-american.