Taiwanul a pierdut luni unul dintre puţinii săi aliaţi diplomatici rămaşi, Nauru, în favoarea Chinei, la doar câteva zile după ce şi-a ales un nou preşedinte, şi a acuzat China că încearcă să exercite presiuni asupra sa în timp ce taiwanezii au arătat la urne că vor ca ţara lor să se afirme în lume ca entitate separată, relatează Reuters.
Guvernul din Nauru, mic stat insular din Pacific, a declarat că, "în interesul ţării şi al poporului său", urmăreşte restabilirea completă a relaţiilor diplomatice cu China şi va rupe legăturile cu Taiwanul. Nauru a mai recunoscut China în trecut, între 2002 şi 2005.
China susţine că Taiwanul este propriul său teritoriu, fără dreptul de a avea legături între state, o poziţie pe care Taiwanul o contestă cu tărie, iar cele două ţări, care vor să obţină fiecare o recunoaştere diplomatică mai largă în relaţie cu cealaltă, îşi fac reproşuri reciproce de ani de zile că recurg la "diplomaţia banului".
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
6 iunie - Maratonul Energiei
Oficialii din domeniul securităţii din Taiwan au declarat pentru Reuters înainte de alegerile de sâmbătă că este probabil ca China să continue să diminueze numărul de ţări - în prezent reduse la o duzină - care menţin legături diplomatice oficiale cu Taipeiul.
Lai Ching-te, preşedintele nou ales în Taiwan, a fost criticat în repetate rânduri de China, înainte de scrutin, ca fiind un separatist periculos, dar el a câştigat alegerile pentru Partidul Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, şi va prelua funcţia pe 20 mai.
În ultimii ani, China şi Statele Unite şi-au intensificat competiţia pentru influenţă în Pacific. În 2019, în decurs de o săptămână, Kiribati şi Insulele Solomon au renunţat amândouă la Taiwan pentru China.
După alegerile de sâmbătă, Statele Unite au afirmat că angajamentul lor faţă de Taiwan rămâne "solid ca o stâncă", comentariile fiind făcute luni de fostul consilier american pentru securitate naţională Stephen Hadley în timpul unei călătorii pe insulă.
VESTEA A VENIT BRUSC
Ministrul adjunct de externe al Taiwanului, Tien Chung-kwang, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în grabă după anunţul insulei Nauru, că vestea a venit brusc.
Beijingul a ales în mod special momentul sensibil de după alegeri pentru a viza Nauru, a acuzat Tien, calificând mişcarea drept "o ambuscadă" şi echivalentă cu un "atac flagrant la adresa democraţiei", chiar în momentul în care multe ţări transmiteau felicitări Taiwanului pentru buna desfăşurare a procesului de vot. "Taiwanul nu a cedat presiunilor. Am ales ceea ce am vrut să alegem. Este de nesuportat pentru ei", a adăugat reprezentantul diplomaţiei de la Taipei.
China a oferit Nauru, un stat cu o populaţie de numai 12.500 de locuitori, resurse financiare cu mult peste ceea ce Taiwanul oferă aliaţilor săi, a spus Tien. "Încă o dată, acest lucru dovedeşte că China încearcă tot ce poate - diplomaţia banilor - pentru a ne reprima", a afirmat el.
Un înalt oficial taiwanez a declarat sub protecţia anonimatului că Beijingul oferă Nauru 100 de milioane de dolari pe an.
Un purtător de cuvânt al guvernului Nauru a refuzat să comenteze.
În schimb, Ministerul de Externe al Chinei a declarat că apreciază şi salută decizia Nauru. Acesta nu a răspuns direct la o întrebare privind suma de bani oferită.
"Nauru, în calitate de stat suveran, a făcut alegerea corectă de a relua relaţiile diplomatice cu China în mod independent", a declarat purtătoarea de cuvânt a ministerului, Mao Ning, la Beijing.
Biroul prezidenţial din Taiwan a declarat că demersul Beijingului echivalează cu suprimarea spaţiului diplomatic al insulei, dar nu poate submina voinţa poporului taiwanez de a ieşi în lume şi nici nu poate schimba faptul că Taiwanul şi China nu sunt subordonate una alteia.
CINE SUSŢINE NAURU
Printre cei 12 aliaţi diplomatici rămaşi ai Taiwanului se numără Vaticanul, Guatemala şi Paraguay, plus Palau, Tuvalu şi Insulele Marshall din Pacific.
Ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, se află în Guatemala, unde participă la învestirea noului preşedinte.
Nauru este o naţiune insulară mică şi îndepărtată din Pacific, care foloseşte moneda australiană şi generează venituri din licenţe de pescuit şi din găzduirea unui centru regional de procesare a refugiaţilor pentru guvernul australian. O bancă australiană care oferă singurul serviciu bancar din această ţară a anunţat în decembrie că intenţionează să îşi închidă operaţiunile din Nauruan.
Australia oferă sprijin în domeniul poliţiei şi este un donator important de ajutor, contribuind cu 46 de milioane de dolari australieni (31 de milioane de dolari SUA) ca asistenţă pentru dezvoltare în 2023. Centrul de procesare a refugiaţilor ar urma să genereze 160 de milioane de dolari australieni în 2024, deşi Australia intenţionează să îl reducă în timp.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
