Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat marţi, într-o alocuţiune televzată, graţerea celor nouă lideri separatişti catalani, încarceraţi, condamnaţi la până la 13 ani de închisoare cu privire la rolul pe care l-au jucat în secesiunea eşuată a Cataloniei în octombrie 2017, relatează Reuters şi AFP.
Cei nouă lideri, care ispăşesc în prezent pedepse cu închisoarea cuprinse între nouă şi 13 ani, sunt graţiaţi în mod condiţionat şi nu au dreptul să deţină funcţii publice.
Ei urmează să fie eliberaţi după publicarea acestei hotărâri în Jurnalul Oficial spaniol.
Pedro Sanchez a subliniat că această graţiere - căreia i se opune majoritatea spaniolilor - constituie un semn de bună-voinţă şi un prim pas către o soluţionare a conflictului politic dintre autorităţile de la Madrid şi din Catalonia, o provincie prosperă situată în nord-estul Spaniei.
”Guvernul spaniol a luat această decizie deoarece ea este cea mai bună pentru Catalonia şi este cea mai bună pentru Spania, este cea mai conformă spiritului armoniei şi concordiei Constituţiei spaniole”, a declarat Pedro Sanchez.
”Această măsură de graţiere nu cere ca cei sau cele care beneficiază de ea să-şi schimbe ideile. Nu ne aşteptăm la aşa aceva. În fapt, persoanele încarcerate nu au fost pedepsite niciodată din cauza ideilor lor, ci din cauza fapelor lor, contrare legalităţii”, a subliniat el.
Graţierea celor nouă este parţială deoarece nu ridică pedeapsa neeligibilităţii, şi condţionată de comiterea ”unui nou delict grav”, a precizat premierul spaniol.
Unul dintre separatiştii igraţiaţi, Raul Romeva, condamnat la 12 ani de închisoare, un fost însărcinat cu Afacerile Externe ale Cataloniei, a declarat că provincia îşi va continua lupta în favoarea autodeterminării.
”Prin graţierea a nouă persoane, ei nu vor masca represiunea pe care continuă să o exercite asupra anumitor separatişti. Noinu ne vom continua lupta. Amnistie şi autodeterminare!”, a scris pe Twitter Romeva.
La Madrid, opoziţia conservatoare a anunţat că intenţionează să conteste această graţiere în justiţie.
Mii de separatişti au manifestat luni, la Barcelona, denunţând iniţiativa Guvernului socialist drept insuficientă şi reclamând un referendum de independenţă.
Cei nouă oficiali politici şi activişti graţiaţi au fost condamnaţi în 2019 cu privire la răzvrătire şi fraudarea unor fonduri publice în vederea organizării referendumului de autodeterminare a Cataloniei, în octombrie 2017.
Acest referendum - interzis de Madrid - a fost urmat de declararea independenţei provinciei, pentru o scurtă perioadă de timp, ceea ce a declanşat o criză politică fără precedent în ultimele decenii în Spania.
Autorităţile catalane cer în continuare organizarea unui nou referendum de independenţă, sub egida aurotităţilor naţionale.
Madridul speră însă să dea astfel pagina celei mai grave crize politice din ţară de la dictatura franchistă.
Criza nu este soluţionată, iar guvernele central şi regional urmează să reia în curând negocieri, ”îngheţate” din cauza pandemiei covid-19.
Această graţiere nu şterge amenzile şi alte proceduri judiciare aflate în curs împotriva unor lideri care au figit în străinătate, precum Carles Puigdemont.
Partidele spaniole de dreapta denunţă o ”trădare” a unităţii Spaniei.
Un sondaj recent arată că mai bine de un spaniol din doi se opune graţierii, în timp ce, în Catalonia, şapte din zece catalani o aprobă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
