Guvernul de rezistenţă birman, un vestigiu al Executivului răsturnat de la putere în urmă cu exact un an de către juntă, a fost propus la Premiul Nobel pentru Pace în 2022, a anunţat marţi un ales norvegian, Ola Elvestuen, care se află la originea acestei nominalizări, relatează AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Eu am propus «Guvernul de Unitate Naţională» birman la Premiul Nobel pentru Pace. Este singurul Guvern legitim din Myanmar”, declară AFP Ola Elvestuen, un deputat din cadrul micului Partid Liberal.

”Guvernul de Unitate Naţinală” (NUG) a fost înfiinţat la 16 aprilie de către deputaţi destituiţi din cadrul Ligii Naţionale pentru Democraţie (LND), partidul lui Aung San Suu Kyi, şi reprezentanţi ai monorităţilor etnice.

Cu doar câteva luni mai îniante, la 1 februarie, armata birmană, care a acuzat fraude masive în cadrul unor alegeri legislative în care LND a obţinut o victorie, a anulat scrutinul şi a înlătutrat de la putere Guvernul condus de facto de către Aung San Suu Kyi.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace în 1991, Aung San Suu Kyi, în vârstă de 76 de ani, a fost plasată în arest într-un loc ţinut secret de la lovitura de stat, care a pus capăt unui deceniu de tranziţie democratică.

Puciul a aruncat ţara în haos.

Peste 1.500 dee civili au fost ucişi de către forţe de securitate, potrvit unui ONG local, iar miliţii cetăţeneşti s-au înarmat împotriva juntei în întregul Myanmar.

Activişti au îndemnat marţi, la marcarea unui an de la puci, la greve tăcute.

NUG are ”o legitimitate democratică”, subliniază Ola Elvestuen. ”El menţine pe linia de plutire insttuţiile şi principiile democratice”, consideră el.

Data limită de depunere a candidaturilor la Premiul Nobel pentru Pace a fost 31 ianuarie, iar numele laureatului urmează să fie dezvăluit în octombrie.

Între alte candidaturi anunţate se află cele ale mişcării de nesupunere civilă dn Myanmar, dar şi al suedezei care luptă împotriva modificărilor climatice Greta Thunberg, al naturalistului britanic David Attenborough, Papei Francisc sau opozantei belaruse Svetlana Tihanovskaia.

Zeci de mii de persoane - parlamentari şi miniştri din toate ţările, foştilaureaţi, unii profesori universitari - sunt abilitate să depună candidaturi la Premiul Nobel pentru Pace.

”ÎNTREPRINDERE CRIMINALĂ”

Pe de altă parte, junta birmană este o ”întreprindere criminală”, acuză un expert ONU, Thomas Andrews, care anunţă publicarea în curând a unui raport cu privire la provenienţa armelor care continuă să ajungă în ţară, la un an după lovitura de stat.

”Faptul că a trecut un an fără ca vreo rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU să impună un embrago total armelor, în tmp ce armament continuă să curgă către juntă şi să omoare nevinovaţi - este inacceotabil”, deplânge Raportorul ONU pentru Myanmar, americanul Thomas Andrews.

”Poporul Myanmarului merită mai mult din partea ONU”, subliniază el într-un comunicat.

Thomas Andrews, mandatat de către Consiliul Drepturilor Omului, dar care se exprimă în nume propriu, anunţă că urmează să publice ”în curând” un raport care identifică provenienţa armamentului pe care contnuă să-l primească junta, aflată la putere de un an.

”Junta militară funcţionează ca o întreprindere criminală, care comite crime, torturează, răpeşte, deplasează forţat, fură venituri şi confiscă bunuri care aparţin în mod legitim poporului Myanmarului”, acuză Thomas Andrews.

”Atacurile sale continuă neîncetat. Suferinţele poporului Myanmarului cresc neîncetat”, denunţă el, apreciind că populaţia birmană ”merită o susţinere mai puternică din partea comunităţii internaţionale”.

”În ultimele luni, am asistat la o nouă escaladare a violenţei şi la o campanie a terorii de-acum generalizată în întreaga ţară. Eu am primit informaţii noi despre masacre, atacuri vizând spitale şi ţinte umanitare, dar şi bombardamente şi incendieri ale unor sate”, acuză el.

APEL LA DONAŢII

ONU are nevoie de 826 de milioane de dolari pentru a răspunde nevoilor a 6,2 milioane de birmani în acest an, cel mai important apel în favoarea acestei ţări, a anunţat marţi un purtător de cuvânt.

Acest apel-record reprezintă ”mai mult decât dublul fondurlor cerute aul trecut”, a precizat acest purtător de cuvânt al Biroului ONU de Coordnare a Afacerilor Umanitare (OCHA), Jens Laerke.

Acest apel ”ambiţios (...) reflectă criza tot mai puternică din ţară, care s-a cufundat în haos de la puciul de la 1 februarie 2021.

ONU estimează că 25 dintre cele 54 de milioane de locuitori ai ţării trăiesc în sărăcie şi că 14,4 milioane de locuitori au nevoie de un ajutor umanitar, inclusiv cinci milioane de copii.

”Conflictul şi insecuritatea fac ravagii în numeroase reguni ale ţării, iar peste 400.000 de persoane au fost deplasate după preluarea puterii de către militari, în urmă cu un an”, denunţă Jens Laerke.

”Mii de oameni deplasaţi trăiesc în condiţii îngrozitoare, mulţi se află în tabere şi instalaţii pentru persoane deplasate, altele în comunităţi de primire, iar unele au trecut frontiera în Thailanda şi India, unde s-au refugiat în junglă, fără hrană, adăpost, servcii de asanare, protecţie sau îngrijiri medicale adecvate”, subliniază el.

El a lansat un apel ca agenţii umanitare să fie autorizate să pătrundă în instalaţii destinate persoanelor deplasate, pentru a putea evalua nevoile persoanelor care se află în acestea şi a le oferi asistenţă.

Fondurile cerute pentru ajutarea populaţiei birmane au la bază ”o evaluare obiectivă a nevoilor şi capacitatea noastră de a furniza ajutor”, precizează purtătorul de cuvânt, care subliniază nevoi umnaitare ”îngrijotătoare” în oraşe.

ONU cere ”un acces direct şi fără oprelişti la cei care, potrivit estimărilor noastre, au nevoie de ajutor”, subliniază el.

Potrivit unu bilanţ publicat la sfrâşiitul lui ianuarie de Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului, peste 1.500 de persoane au fost ucise de juntă de la lovitura de stat, însă acest bilanţ nu include alte mii de morţi în conflictul armat şi în violenţe care s-au intensificat în întreaga ţară.

Cel puţin 290 dintre aceste 1.500 de persoane au murit în detenţie.

Potrvit ONU, cel puţin 11.787 au fost încarcerate în mod arbitrar, din cauză că şi-au exprimat opoziţia faţă de armată în manifestaţii paşnice sau online, iar 8.792 de persoane se află în continuare în detenţie.

APLAUZE CA SFIDARE

Locuitori ai mai multor oraşe mari au sfidat marţi junta şi au aplaudat pentru a marca primul an de la lovitura de stat care a aruncat ţara în violenţă, au constatat jurnalişti AFP.

Aplauze susţinute au răsunat, începând de la ora 9.30 GMT (11.30, ora României), în urma unui apel al opozanţilor regimului militar, în mai multe cartiere la Yangon, capitala economică birmană, şi la Mandalay, al doilea cel mai important oraş birman.

Autorităţile au avertizat că asemenea acţiuni ar putea fi considerate drept înaltă trădare, o infracţiune pedepsită cu mulţi ani de închosoare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.